Studiul a fost realizat prin procesarea răspunsurilor primite de la 819 copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, din 32 de judeţe şi Bucureşti, colectate în perioada 10 – 16 aprilie 2020. Astfel, aproape jumătate dintre copii și adolescenți caută informații despre Covid-19 pe internet(49% siteuri, 24 rețele de socializare). Pe locul doi este televizorul, 57% , iar pe locul trei se situează discuțiile cu părinții (31%), arată studiul.
Din totalul respondenților, doar jumătate (48%) știu ce reprezintă o știre falsă, cu un număr semnificativ de respondenți (22%) declarând că la televizor sau în publicațiile de știri nu pot fi difuzate știri false.
„În opinia mea, știrile false creează panică în societate și profită de atenția noastră pentru a beneficia de bani si influență. Ele nu fac decât să ne îngrijoreze în legătura cu situația pe care o avem și să dobândim un comportament instabil. Știrile false ne împiedică să vedem adevărul și să știm ce avem de făcut.”, declară Andrei, un elev de 17 ani din Covasna.
Specialițti atrag atenția că știrile false pot avea un impact negative asupra copiilor și adolescenților.
“Copiii sunt extrem de vulnerabili în fața anxietăților sociale, iar expunerea la știri false acutizează starea de neliniște și panică. Izolarea, lipsa rutinei școlare și a interacțiunii sociale, cuplată cu folosirea îndelungată a tehnologiei și expunerea excesivă la știri false poate duce la stres, adâncirea stării de anxietate sau chiar depresie,” a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.
În ultima perioadă, fenomenul știrilor false s-a intensificat, existând numeroase teorii, distribuite de sute de mii de ori, care fac referire la cauza apariției noului coronavirus sau care propun tratamente miraculoase. O știre falsă care s-a propagat rapid a fost cea care leagă apariția virusului de dezvoltarea tehnologiei 5G.
Există numeroase grupuri pe internet care îndeamnă la distrugerea de bunuri sau violență, generând incidente în care antenele de acet tip au fost incendiate, ajungându-se până la agresarea pe stradă a angajaților unor companii de telefonie mobilă.
Întreg studiul poate fi citit aici.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro