Studiul a fost realizat prin procesarea răspunsurilor primite de la 819 copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, din 32 de judeţe şi Bucureşti, colectate în perioada 10 – 16 aprilie 2020. Astfel, aproape jumătate dintre copii și adolescenți caută informații despre Covid-19 pe internet(49% siteuri, 24 rețele de socializare). Pe locul doi este televizorul, 57% , iar pe locul trei se situează discuțiile cu părinții (31%), arată studiul.

Din totalul respondenților, doar jumătate (48%) știu ce
reprezintă o știre falsă, cu un număr semnificativ de respondenți (22%)
declarând că la televizor sau în publicațiile de știri nu pot fi difuzate știri
false.

„În opinia mea, știrile false creează panică în societate și
profită de atenția noastră pentru a beneficia de bani si influență. Ele nu fac
decât să ne îngrijoreze în legătura cu situația pe care o avem și să dobândim
un comportament instabil. Știrile false ne împiedică să vedem adevărul și să
știm ce avem de făcut.”, declară Andrei, un elev de 17 ani din Covasna.

Specialițti atrag atenția că știrile false pot avea un
impact negative asupra copiilor și adolescenților.

 “Copiii sunt extrem
de vulnerabili în fața anxietăților sociale, iar expunerea la știri false
acutizează starea de neliniște și panică. Izolarea, lipsa rutinei școlare
și a interacțiunii sociale, cuplată cu folosirea îndelungată a tehnologiei și
expunerea excesivă la știri false poate duce la stres, adâncirea stării de
anxietate sau chiar depresie,” a declarat Gabriela Alexandrescu,
Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.

În ultima perioadă, fenomenul știrilor false s-a
intensificat, existând numeroase teorii, distribuite de sute de mii de ori,
care fac referire la cauza apariției noului coronavirus sau care propun
tratamente miraculoase. O știre falsă care s-a propagat rapid a fost cea care
leagă apariția virusului de dezvoltarea tehnologiei 5G.

Există numeroase grupuri pe internet care îndeamnă la
distrugerea de bunuri sau violență, generând incidente în care antenele de acet
tip au fost incendiate, ajungându-se până la agresarea pe stradă a angajaților
unor companii de telefonie mobilă.

Întreg studiul poate fi citit aici.

 
 

Urmărește-ne pe Google News