ComenteazăCând Adrian Năstase explica pierderea alegerilor prezidențiale din 2004 prin perpetuarea „celor două Românii”, cea de la sate, care a votat cu el, și cea urbană, care l-a preferat pe Traian Băsescu, mulți analiști au spus că e mai degrabă o scuză politică decât constatarea unei realități. Astăzi, linia de fractură pare că a continuat să sape, nu doar în România, ci și în viața comunitară a întregului continent.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat recent datele obținute în urma unui sondaj desfășurat între 2002 și 2018, în 30 de țări europene, legat de atitudinile sociale și civice ale oamenilor din mai multe orașe și sate.
Chiar dacă neîncrezători în instituții, cei din rural votează
Pe o axă care cuprinde orașele mari, orașele mici și satele, încrederea în instituțiile democratice scade cu cât ne apropiem de mediul rural.
Dar, cu toate că sunt dezamăgiți de sistemul politic actual, sunt șanse mai ridicate ca locuitorii din rural să voteze, spre deosebire de cei din urban, arată un studiu al Universității Cambridge, citat de Phys.org. De multe ori, votul rural este unul de protest.
În Europa de Vest, de exemplu, probabilitatea ca locuitorii din zonele rurale să voteze este cu 33,5% mai mare decât în cazul celor din centrul orașelor. Votul este forma lor de manifestare, căci se implică mult mai puțin în acțiuni politice precum manifestațiile.
Studiul ilustrează o „fractură geografică tot mai adâncă” în societățile europene, menționează autorii, care ar putea determina o revenire la diviziunile politice urbane-rurale de la începutul secolului al XX-lea.
Zona rurală, „un teren fertil” pentru partidele naționaliste
„Cei care trăiesc în afara marilor centre urbane din Europa au mult mai puțină încredere în politică”, a precizat Michael Kenny de la Institutul Bennett pentru Politici Publice al Universității Cambridge, coautorul studiului. „Creșterea dezamăgirii în zonele rurale a oferit un teren fertil pentru partidele și cauzele naționaliste și populiste, o tendință care pare să continue”.
Studiul mai subliniază că europenii de la sat au în medie cu 57% mai multe șanse să se simtă mai aproape de dreapta în spectrul politic decât un locuitor de la oraș.
Dintre cele 30 de țări analizate, cele din Uniunea Europeană plus Norvegia, Elveția și Marea Britanie, Franța a înregistrat cea mai adâncă prăpastie între mediul urban și cel rural în ce privește atitudinea politică.
O altă constatare pe care studiul pare să o valideze este că teoria statului abundenței și cea a legii și ordinii, care au fost decenii la rând criterii-cheie în distincția dintre stânga și dreapta politică, nu mai mobilizează electoratul spre partidele social-democrate sau conservatoare.
Austeritatea a lovit serviciile statului în zona rurală
„Orașele mari precum Paris și Lyon sunt considerate foarte globalizate și pline de boemi, în timp ce în orașele mici și în zonele rurale locuiesc în principal imigranți și clasele muncitoare autohtone”, a spus Davide Luca, un alt coautor al studiului.
Cercetătorul a prezentat și niște explicații pentru opțiunile politice ale participanților la sondaj. „Îmbătrânirea populației din orașele și satele mici, combinată cu anii de austeritate, a pus presiune pe serviciile publice din zonele rurale – servicii care sunt adesea esențiale pentru ca o comunitate să prospere”, a mai adăugat Luca.
Transportul local, serviciile medicale, educația și administrația locală au suportat prețul crizei economice, prin concedieri și reduceri relative ale veniturilor, și asta îi nemulțumește vădit pe oamenii de pe întregul continent.
„Revigorarea acestor servicii locale ar putea fi esențială pentru reducerea diviziunilor politice care apar între populațiile urbane și rurale din toată Europa”, cred autorii studiului.
Foto: Profimedia