Pagubele provocate de fenomenele meteo extreme se ridică la 170 de miliarde de dolari, cu 20 de miliarde mai mult față de anul precedent. Uraganul Ida care a lovit SUA în luna august și inundațiile din vestul Europei din luna iulie sunt considerate cele mai „păguboase”, potrivit studiului organizației britanice.
Pentru a ajunge la această sumă, Christian Aid a calculat costul incidentelor meteorologice, cum ar fi inundații, incendii și valuri de căldură, potrivit cererilor de despăgubiri adresate societăților de asigurare.
În 2020, organizația britanică a constatat că cele mai scumpe 10 dezastre meteorologice din lume au cauzat daune de 150 de miliarde de dolari, ceea ce face ca totalul din acest an să înregistreze o creștere de 13%.
Iar aceste dezastre naturale au fost provocate, în mare parte, de schimbările climatice.
Doctorul Friederike Otto, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Oxford, a scris pe Twitter, la începutul acestui an, că fiecare val de căldură care apare acum în lume este „foarte probabil cauzat și intensificat” de schimbările climatice induse de om.
În ceea ce privește furtunile și uraganele, există tot mai multe dovezi că schimbările climatice influențează și aceste evenimente.
În august, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a publicat prima parte a celui de-al șaselea raport de evaluare. Despre uragane și cicloni tropicali, autorii acestuia au afirmat că „sunt foarte convinși” că dovezile influenței omului sunt tot mai evidente.
„Numărul ciclonilor tropicali intenși, dar și vitezele medii și de vârf ale acestora vor crește la scară globală odată cu creșterea încălzirii globale”, arăta raportul IPCC.
La doar câteva săptămâni după publicarea acelui raport, uraganul Ida a lovit Statele Unite.
Potrivit organizației Christian Aid, uraganul Ida a fost cel mai distructiv eveniment meteorologic al anului. Uraganul cu mișcare lentă a determinat evacuarea din calea sa a mii de locuitori din Louisiana.
Acea furtună a adus ploi masive în mai multe state și orașe americane, New Yorkul emițând, pentru prima dată, o alertă de urgență pentru inundații.
Aproximativ 95 de persoane au murit, pierderile economice fiind estimate la 65 de miliarde de dolari.
Al doilea cel mai costisitor eveniment meteorologic îl reprezintă inundațiile pe scară largă în Germania, Franța și alte țări europene, produse în iulie.
Viteza și intensitatea apei au copleșit protecția oferită de diguri, iar 240 de oameni și-au pierdut viața.
Pagubele raportate au fost de aproximativ 43 de miliarde de dolari.
O furtună de iarnă în Texas, care a distrus rețeaua electrică a vastului stat american, a produs pagube de 23 de miliarde de dolari, în timp ce inundațiile din provincia Henan din China, care au avut loc în iulie, au costat aproximativ 17,6 miliarde de dolari.
Printre dezastrele care au produs pagube de câteva miliarde de dolari se numără inundațiile din Canada și înghețul târziu, de primăvară, din Franța, care a afectat podgoriile de vin.
În cadrul studiului Christian Aid, majoritatea evenimentelor meteorologice din listă au avut loc în țări dezvoltate. Acest lucru se datorează faptului că este mai fezabil să se estimeze pierderile financiare din daunele de asigurare, care de obicei sunt disponibile în țările mai bogate, unde oamenii își pot permite să-și asigure casele și afacerile.
Potrivit companiei de asigurări Aon, catastrofele naturale globale au costat cel mai probabil, în 2021, mai mult de 100 de miliarde de dolari. Va fi pentru a patra oară în ultimii cinci ani când costul pagubelor depășește această sumă, dacă cifrele vor confirma estimarea Aon.
Raportul Christian Aid documentează și alte evenimente meteorologice în care costurile financiare sunt mai greu de calculat, dar al căror impact asupra oamenilor este semnificativ.
Inundațiile din Sudanul de Sud au strămutat peste 800.000 de oameni, în timp ce 200.000 de persoane au fost nevoite să se mute pentru a scăpa de ciclonul Tauktae, care a lovit India, Sri Lanka și Maldivele, în luna mai. „Este un impact imens asupra oamenilor”, afirmă autorul raportului, doctorul Kat Kramer, de la Christian Aid.
„În mod evident, să-ți pierzi casa, mijloacele de trai – practic totul – și să nu ai resursele pentru a le reface este incredibil de greu. În timp ce, dacă deții o asigurare, ai un mecanism pentru a reconstrui ce ai pierdut”, a adăugat Kat Kramer.
Raportul mai subliniază necesitatea creșterii eforturilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, în vederea diminuării efectelor nefaste ale vremii.
De asemenea, face apel la oficialii internaționali din domeniul climei să-și susțină vorbele cu faptele („to put their money where their mouth is” – exprimarea în limba engleză, n.r.) și să vină în ajutorul țărilor mai sărace, care suferă pierderi economice uriașe.
În discuțiile din cadrul conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26), desfăşurată la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie, problema finanțării pierderilor și daunelor cauzate de evenimentele legate de climă a înregistrat dezacorduri majore între țări. Națiunile în curs de dezvoltare doreau sprijin financiar, în timp ce statele mai bogate au spus că e nevoie de mai multe discuții în această chestiune.
„Deși a fost bine să vedem că problema pierderilor și daunelor a devenit una majoră la COP26, a fost extrem de dezamăgitor să încheiem fără un fond creat pentru a-i ajuta efectiv pe oamenii care suferă pierderi permanente din cauza schimbărilor climatice”, spune Nushrat Chowdhury, consilier pe probleme climatice al Christian Aid în Bangladesh.
„Înființarea acestui fond trebuie să fie o prioritate globală în 2022”, a subliniat acesta.
Studiul Cristian Aid poate fi consultat integral aici.