Un studiu dă speranțe că afectarea mirosului cauzată de COVID ar putea fi mai superficială decât se credea

Potrivit studiului, cercetătorii belgieni și germani susțin virusul nu infectează celulele creierului, iar afectarea mirosului este mai superficială decât se credea inițial. Studiul contrazice cercetările anterioare, care sugerează că virusul infectează neuronii din membrana nazală.

Autorul principal al studiului, Peter Mombaerts, care conduce Unitatea de Cercetare Max Planck pentru Neurogenetică din Frankfurt, Germania, spune că „odată ce crezi că neuronii olfactivi pot fi infectați, există o cale rapidă către bulbul olfactiv și apoi este deja în creier”.

Bulbul olfactiv, din partea din față a creierului, este locul unde este procesată pentru prima dată informația neuronală despre mirosuri. Dacă virusul a pătruns în această structură, teoretic s-ar putea răspândi în regiunile profunde ale creierului, unde ar putea provoca daune de durată – mai ales că majoritatea neuronilor nu se regenerează odată ce sunt pierduți.

Dar dacă virusul infectează doar celulele sustentaculare, atunci daunele ar putea să nu fie de lungă durată. Ambele căi ar putea explica disfuncția olfactivă care afectează aproximativ jumătate dintre pacienții cu COVID-19.

Grupul nu a analizat alte simptome neurologice ale COVID-19, cum ar fi oboseala și „ceața creierului” care însoțesc COVID-ul îndelungat.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Nimeni nu se îndoiește că sistemul nervos central (SNC) este afectat de boală; dezbaterea se referă dacă aceste efecte sunt cauzate de virusul care infectează neuronii sau unui mecanism mai indirect, cum ar fi un răspuns inflamator în sângele care irigă creierul – cu implicații diferite pentru prognostic și tratament.

Descoperirile se vor dovedi probabil controversate din cauza dificultății de a studia evenimentele moleculare care se desfășoară în momentele de după infecție. Studiile anterioare au folosit animale, grupuri de celule stem neuronale crescute într-un vas și țesut post-mortem prelevat de la un număr mic de pacienți cu COVID-19.

Acest studiu este cel mai mare până în prezent la pacienții cu COVID-19 și a implementat, de asemenea, o tehnică nouă pentru a surprinde acele evenimente timpurii.

Dacă concluziile studiului sunt confirmate, cei care se confruntă cu anosmie sau parosmie din cauza COVID pot fi asigurați că virusul nu le-a infectat creierul și că terapiile viitoare care vizează celulele sustentaculare le-ar putea atenua sau vindeca problema.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro