Studiul este condus de Spitalul de Pediatrie din Philadelphia (CHOP) și încearcă să cuantifice şi să confirme unul dintre cele mai mari mistere ale pandemiei: de ce o infecţie care a ucis până în prezent 1,3 milioane de persoane la nivel global este rară şi de cele mai multe ori inofensivă la copii?
Astfel, oamenii de știință din cadrul CHOP și din alte spitale pentru copii din SUA au analizat aproape 136.000 de fișe medicale ale pacienților pediatrici, de la nou-născuţi până la cei cu vârsta de 24 de ani.
Toţi au fost testaţi pentru COVID-19, fie pentru că prezentau simptome, fie pentru că trebuiau să fie investigaţi înainte de internarea pentru o procedură medicală.
Din totalul pacienților care au făcut parte din studiu, 5.474 de copii şi adolescenţi au fost testaţi pozitiv, iar mai puţin de 7% au dezvoltat simptome severe care au necesitat spitalizare. Opt dintre aceştia, cei mai mulţi cu probleme medicale complexe preexistente, au decedat, ceea ce reprezintă o rată a mortalităţii de 0,15%.
Infectarea a fost mai frecventă în rândul pacienţilor afro-americani, hispanici şi asiatici, adolescenţi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, cei care aveau asigurare de sănătate în sistemul public şi cei cu anumite afecţiuni cronice. În cazul lor există și o probabilitate mai ridicată de a deveni severă.
„În timp ce riscul general de îmbolnăvire este scăzut în acest grup de copii, vedem discrepanţe semnificative la cei care sunt testaţi pozitiv şi care dezvoltă o formă severă a bolii, la fel cu cea observată în cazul adulţilor”, a precizat Hanieh Razzaghi, manager de proiect în domeniul cercetării la CHOP şi unul dintre autorii articolului.
Studiul a mai descoperit că pacienţii cu diabet, dar nu şi cei cu astm, au o probabilitate mai mare de a fi diagnosticaţi cu COVID-19.
Cercetătorii au încercat, de asemenea, să evalueze prevalenţa unei boli inflamatorii severe asociate COVID-19. Boala este atât de rară, încât nu are un termen diagnostic sau definiţie acceptate.
Până în momentul de față, nu este clar de ce copiii nu sunt afectaţi decât într-o mică proporţie de coronavirus.
Una dintre teorii este că, în cazul copiilor, celulele aflate de-a lungul cavităţii nazale produc o cantitate mai mică din proteina care ajută coronavirusul să pătrundă în organism în comparaţie cu persoanele adulte.