Cum cheltuiesc românii banii în funcție de meserii

Astfel, cercetarea realizată luna trecută arată că aceia care fac adesea cheltuieli neprevăzute sunt angajații din sistemul de educație și din sistemul medical. Cum se explică acest comportament? “La un moment dat, ei simt nevoia să contrazică situația permanentă de la locul de muncă, ce poate fi stresantă, frustrantă și vor să facă ceva care gândesc că e nesăbuit, dar care este pentru ei o ieșire din banalitate”, spune Aurora Liiceanu, cercetător în psihologie. Însă atunci când rămân fără bani, profesorii și învățătorii preferă să împrumute bani de la familie, față de angajații din ramura medicală, care nu se feresc să apeleze la credite. Dar, românii cu profesii în domeniul medical și comercial sunt și cei care întârzie adesea cu plata ratelor.

Aurora Liiceanu a explicat cum cheltuiesc românii banii în funcție de profesii, cum fac economii, dar și de ce devin restanțieri

Angajații din servicii publice, chibzuiți cu banii

Angajații din structuri publice (polițiști, pompieri) sunt cei mai chibzuiți când vine vorba de cheltuirea banilor. Și angajații din ramura serviciilor, precum frizeri, maseuri și croitori, sunt modești și fac cumpărături calculate. “Acești oameni sunt și cei care acceptă foarte puțin ideea de credit. Faptul că au o profesie marcată de un cotidian aproape tehnic le dă un sens al planificării banilor mai mare decât celorlați”, adaugă Aurora Liiceanu.

Angajații din comerț nu vin cu drag la muncă

Dintre personele intervievate, majoritatea au declarat că muncesc cu plăcere, chiar dacă au un salariu mic. Doar cei angajați în comerț (vânzători, angajați ai magazinelor etc.) fac excepție și recunosc, în pondere de 63%, că nu vin cu plăcere la muncă.

Indiferent de profesie, românii susțin că ceea ce le creează un disconfort major, “îi scoate din circuit”, practic, sunt problemele de sănătate și pierderea slujbei.

În plus, românilor nu le place să aibă credite. 65% dintre respondenți au declarat că statutul de datornic nu este confortabil. Asta nu înseamnă că nu au avut întârzieri în plata ratelor. Aproximativ 43% dintre cei întrebați s-au confruntat în trecut cu întârzieri la plata datoriilor, precum chirii, abonamente la telefonie sau rate bancare.

În cadrul studiului au fost luate în considerare 9 ramuri profesionale: servicii, comerț, construcții, transporturi, finanțe, IT, medicală, educațională și servicii publice, din șapte țări unde firma de recuperare a creanțelor are operațiuni: Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Spania și Italia.

Sondajul de opinie KRUK a fost realizat de KANTAR TNS în perioada 29 septembrie – 19 octombrie 2017, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. El a fost făcut pentru a marca data de 17 noiembrie, zi în care Comunitatea Europeană serbează ”Ziua fără datorii”.

CITEȘTE ȘI: