Studiu: diviziunile invizibile create de pandemia de COVID au polarizat Europa și vor avea efecte pentru mulți ani

Un studiul al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), bazat pe sondaje efectuate în 12 state UE, arată „o poveste a două pandemii și a două Europe”.

Ultimele 18 luni au afectat în mod radical diferit regiunile europene, generațiile și indivizii din fiecare țară în parte.

„Europa este acum un continent cu experiențe diferite: au apărut diviziuni majore, care ar putea fi la fel de grave precum cele din timpul crizei datoriilor publice sau cele generate de criza migrației”, a declarat Mark Leonard, director ECFR și coautor al raportului.

Sondajele realizate pentru ECFR în 12 state membre arată, de exemplu, că cei mai mulți europeni din nordul și vestul UE au fost neafectați de pandemie în mod direct și au privit-o ca pe un spectacol. Unul urât, dar care nu le-a influențat existența.

La polul opus se află europenii care trăiesc în estul și sudul UE, unde cei mai mulți oameni spun că au fost afectați direct de pandemie – din punctul de vedere al sănătății sau financiar.

Aceste diviziuni încep abia acum să iasă la iveală, arată studiul, și vor începe să modeleze atitudinea multor cetățeni cu privire la politică, la rolul statului, la ideea de drepturi și libertăți.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Dincolo de aceste diviziuni geografice, există altele, în interiorul societății: între tineri și bătrâni, între oamenii care au văzut pandemia ca pe o problemă de sănătate publică și cei care au trăit-o prin prisma lipsurilor economice sau chiar între cei care au văzut statul ca pe un protector și cei care l-au considerat un opresor.

Împărțirea Europei

Deși 54% dintre europeni, în general, din cele 12 țări, spun că nu au fost serios afectați de pandemie, cifra ascunde diferențe majore între nordul și vestul UE, pe de o parte, și sudul și estul, de cealaltă parte.

Spre exemplu, 72% dintre danezii chestionați, 65% dintre germani, 64% dintre francezi și 63% dintre olandezi au spus că pandemia nu le-a provocat, lor sau familiilor lor, probleme serioase de sănătate sau probleme economice, în ultimele 18 luni.

Aceste cifre contrastează dramatic cu țările din estul și sudul Europei, unde majoritatea cetățenilor din Ungaria (65%), Spania (64%), Portugalia (61%), Polonia (61%), Bulgaria (59%) și Italia (51%) au declarat exact contrariul.

Cum au fost afectate țările UE de pandemia de COVID: neafectați, afectați financiar, afectați din punctul de vedere al sănătății:

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Diviziuni în sânul societăților

Cercetarea ECFR arată, totodată, o diviziune pronunțată între generații.

Aproape două treimi (64%) dintre persoanele de peste 60 de ani din cele 12 țări au declarat că nu au fost afectate personal de pandemie.

În același timp, doar 43% dintre europenii sub 30 de ani au spus că nu au fost afectați.

Cum au fost afectați europenii, în funcție de vârstă, de pandemia de COVID: neafectați, afectați financiar, afectați din punctul de vedere al sănătății:

Există nuanțe. Cei mai mulți europeni sub 30 de ani din două țări din vest, Franța și Danemarca, au spus că nu au avut de suferit în urma pandemiei, în vreme ce majoritatea celor de peste 60 de ani din patru state sudice și estice – Spania, Portugalia, Ungaria și Polonia – au spus că au fost afectați.

Dar în rândul celor 12 state analizate, diviziunea generațională a fost una dintre cele mai dramatice descoperite cu ajutorul sondajelor de opinie, a explicat celălalt coautor al studiului, Ivan Krastev, care a observat că guvernele europene au avut dreptate când au făcut eforturi pentru a salva viața vârstnicilor, dar că acest efort a venit cu un cost.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Este momentul ca autoritățile să se concentreze pe problemele tinerilor”, a avertizat Krastev. „O întreagă generație simte că viitorul a fost sacrificat pentru binele părinților și al bunicilor”, a declarat Krastev.

Acest sentiment a contribuit la o creștere a cinismului printre tineri cu privire la intenția guvernelor de a introduce restricții COVID. În jur de 43% dintre tinerii sub 30 de ani s-au declarat sceptici cu privire la motivația guvernelor în acest caz.

În jur de 20% dintre tinerii sub 30 de ani au spus totodată că lockdown-urile au fost „un pretext pentru controlul populației”, în vreme ce 23% au spus că aceste măsuri erau menite să creeze impresia că autoritățile sunt în control.

Prin contrast, 71% dintre persoanele de peste 60 de ani au spus că aceste lockdown-uri au avut rolul de a controla răspândirea virusului.

Majoritatea europenilor au avut încredere în deciziile guvernelor. Cine sunt suspicioșii

Sondajul a arătat că 64% dintre europenii din cele 12 țări sunt în general încrezători că deciziile oficiale au fost dictate de criza de sănătate publică, în vreme ce 19% s-au declarat suspicioși că acestea au avut rolul de a acoperi incompetența și inabilitatea guvernelor.

În jur de 17% au apreciat că măsurile au avut, de fapt, rolul de a crește controlul guvernelor asupra vieților oamenilor.

Datele au dezvăluit și o diferență majoră între cei care au perceput pandemia ca pe o criză sanitară – care, în general, au avut încredere în măsurile guvernului – și cei care au trăit-o ca pe un dezastru economic și au avut tendința să fie mai suspicioși cu privire la eforturile guvernelor.

Autorii studiului au mai aflat că doar 22% dintre europeni s-au simțit „liberi” să-și trăiască viața așa cum cred de cuviință în perioada COVID.

Proporția celor care nu s-au simțit liberi este semnificativ mai mare în rândul celor care s-au confruntat cu probleme economice mai degrabă decât cu probleme de sănătate și a fost acută în cea mai mare economie a Europei, Germania, unde 49% dintre cetățeni au spus că nu se mai simt liberi în viețile de zi cu zi.

Întrebarea a fost importantă, au explicat autorii studiului, din cauza unei schimbări evidente în felul în care partidele se poziționează față de libertăți – multe partide mainstream îmbrățișând deciziile coercitive, în vreme ce partidele populiste au devenit mai libertariene.

Autorii au spus că sondajele, derulate în mai și iunie, au revelat diviziuni și tensiuni sociale importante între statele membre și în interiorul statelor membre, care ar trebui să determine UE și guvernele naționale să se gândească serios la politicile privind sănătatea publică, economia și ideea de libertate.

Studiul, au mai spus autorii, a arătat diviziuni între cei care au trăit traume personale în urma pandemiei și cei care nu au pățit nimic, între cei care au susținut restricțiile pe termen lung și cei care cred că libertățile civile trebuie reinstituite și, mai îngrijorător, între cei care au încredere în măsurile guvernelor și cei care nu au.

„Diferențele de viziune privind sănătatea publică, economia și ideea de libertate s-ar putea dovedi de durată, dar cea mai dramatică diviziune ar putea fi cea dintre generații. Aceste disparități ar putea crea o nouă eră politică în Europa”, au concluzionat autorii studiului.

Urmărește-ne pe Google News