STUDIU | Efectele schimbărilor climatice: numărul zilelor caniculare din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța a crescut de câteva ori comparativ cu anul 1960. Cum va fi situația în 2090

Potrivit portalului InfoClima, Ed Hawkins a creat graficul „dungilor de încălzire”, un ansamblu de reprezentări vizuale ale schimbărilor de temperatură măsurate în fiecare țară în ultimii 100 de ani cel puțin. Fiecare dungă reprezintă temperatura din țara respectivă, calculată ca medie pe un an. Pentru majoritatea țărilor, „dungile” încep în anul 1850 și se termină în 2023. În ceea ce privește România, „dungile de încălzire” au devenit permanent roșii după anul 2000, ceea ce arată o creștere importantă a temperaturii aerului în ultimii 20 de ani.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Cel mai cald an din 1900

Datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) arată că, în 2023, temperatura medie pe țară a fost de 11,4 ºC, cu 1,8 ºC mai mare decât media intervalului de referință standard (1991 – 2020). Din punct de vedere termic, anomaliile au fost pozitive pentru 9 din cele 12 luni ale anului, temperatura medie lunară în România fiind mai mare față de media intervalului 1991 – 2020 cu valori cuprinse între 0,9 ºC (februarie) şi 5,4 ºC (ianuarie). Din cele 12 luni doar în aprilie, mai și iunie abaterea a fost negativă, cu valori cuprinse între 0,2 ºC, în iunie și 1,6 ºC, în aprilie.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Anul 2023 se situează pe primul loc în topul celor mai calzi ani din România, top realizat pe baza datelor de la 129 de stații meteorologice cu șir de raportare complet în perioada 1961 – 2023. Acest clasament este confirmat și de analiza realizată pe baza temperaturii medii pe țară calculată din datele de la 29 stații meteorologice cu șir complet în perioada 1900 – 2023. Astfel, tendința de evoluție a temperaturii medii anuale, medie pe țară din perioada 1961 – 2023 cât și cea din perioada 1900 – 2023 este crescătoare. Pentru intervalul 1900 – 2023, conform tendinței liniare, creșterea temperaturii este de 1,4ºC.

„Extrem de cald”, în toată România, în 2023

În 2023, temperatura medie anuală a avut valori cuprinse între -0,7ºC, la stația meteorologică Vf. Omu și 14,2ºC, la Constanța, susține analiza ANM. Cele mai mari valori, peste 14ºC, s-au înregistrat în lunca Dunării și în sudul litoralului. Între 12 și 14ºC s-au înregistrat în Dobrogea și în zonele joase de câmpie din sudul, estul și vestul țării. Valori cuprinse între 8 și 12ºC au fost în zonele subcarpatice și de podiș din Moldova și Transilvania, iar în zonele montane și în depresiunile intramontane valorile temperaturii medii anuale au variat între 2 și 8ºC. 

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

În zonele montane foarte înalte, la peste 2.200 de metri, temperatura medie anuală a coborât sub 0ºC. Conform încadrării în clase de severitate a temperaturii medii anuale din 2023, în aproape toată țara a fost „extrem de cald”. În zonele montane înalte, regimul termic a fost cald și foarte cald. Abaterea temperaturii medii a aerului din 2023 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) a fost pozitivă în toată țara (Figura 7), iar majoritatea abaterilor au depășit 1ºC. Valori de peste 2ºC au fost înregistrate în sudul țării, în Moldova și în Dobrogea. În vestul României și în Transilvania, anomaliile termice au fost cuprinse între 1 și 2ºC.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Temperatura maximă în 2023 a variat între 42ºC, valoare înregistrată la Zimnicea, în data de 25 iulie și la Cernavodă, în 26 iulie și 16,8ºC, la Vârful Omu, în 25 iulie. Foarte posibil, aceste valori vor fi depășite în anul 2024. Temperatura minimă în 2023 a variat între -31,1ºC, la Întorsura Buzăului, înregistrată în 9 februarie și -5,6 ºC, la Sulina, în 10 februarie.

„Alegerile pe care le vom face și acțiunile pe care le vom implementa în acest deceniu vor avea un impact în viitorul apropiat, dar și pentru următorul mileniu. Această sinteză ne indică faptul că ne apropiem de niveluri «ireversibile» pentru încălzirea globală cu un impact catastrofal și că «acum ori niciodată» este momentul să luăm măsuri drastice pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, pentru a putea evita un posibil dezastru”, spune Bogdan Antonescu, fizician, cercetător în domeniul fizicii atmosferei.

Zile caniculare în orașele mari ale României

Cu ajutorul unei baze de date realizată de publicația americană New York Times, se pot vizualiza diferențele majore între numărul de zile caniculare, pe o perioadă de până la 100 de ani. Ultimele 12 luni au întrecut recordurile de temperatură la suprafață, iar luna iunie a acestui an a adus deja temperaturi cu mult peste media obișnuită anuală, împreună cu fenomene extreme precum furtuni, grindină, viituri. Pentru România, informațiile sunt disponibile începând cu anul 1960. Astfel, potrivit datelor centralizate de platforma menționată, municipiul București a avut în 2023 un număr de 30 de zile caniculare, în care s-a înregistrat o temperatură de cel puțin 32ºC. În 1960, au fost contorizate 14 zile caniculare, iar proiecția realizată de specialiști arată că, în anul 2090, Capitala va avea, în medie, 54 de zile cu căldură sufocantă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Datele privind municipiul Cluj-Napoca „pleacă” de la un număr de 3 zile cu temperaturi de caniculă în 1960 și ajung la 16 zile în 2003, pentru ca proiecția pentru 2090 să fie de 21 de zile călduroase. Timișoara a avut 11 astfel de zile în 1960, 24 anul trecut și se preconizează o medie de 44 de zile caniculare la sfârșitul acestui secol. Municipiul Constanța, prin amplasarea la malul Mării Negre, este mult mai ferit de apariția unor fenomene meteo de căldură extremă. Astfel, în 2023, au existat doar opt zile foarte călduroase, iar în 2090 se preconizează 22 de intervale de timp cu temperaturi egale sau mai mari de 32ºC.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro