Furtunile de tipul ciclonului Boris, noua „normalitate” pentru România. A doua „inundație a secolului” în Europa de Est | STUDIU

Distrugeri pe scară largă pe continent

Între 13 și 15 septembrie, furtuna Boris a provocat ploi torențiale și inundații grave în Europa Centrală și de Est, precipitațiile depășind 300 mm (litri/metru pătrat) în mai multe țări și provocând revărsarea râurilor, ducând la distrugeri pe scară largă. 

Furtuna a făcut mai multe victime, a provocat cedarea unor baraje, a spălat poduri și a provocat întreruperi semnificative ale curentului electric și perturbări ale transportului.

ClimaMeter a constatat că depresiunile similare furtunii Boris care a produs inundațiile din Europa Centrală prezintă minime de presiune și precipitații în creștere (4-8 mm/zi, respectiv cu până la 20% mai multe precipitații) în prezent comparativ cu trecutul. 

Furtuna Boris este, astfel, interpretată drept un eveniment excepțional în ceea ce privește precipitațiile și un eveniment foarte neobișnuit în ceea ce privește modelul de presiune, ale cărui caracteristici pot fi atribuite în principal schimbărilor climatice provocate de om.

Recomandări

Dunărea a inundat un întreg oraș aflat la 25 de km de Budapesta. Viitura ajunge în România săptămâna viitoare

A doua inundație a secolului în Europa de Est

„Ne confruntăm acum cu a doua «inundație a secolului» în Europa de Est într-o singură vară. Dar acestea nu sunt doar dezastre naturale izolate. Cercetările arată că precipitațiile extreme devin mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Studiul nostru ClimaMeter confirmă că emisiile de combustibili fosili intensifică precipitațiile în Europa. O parte din aceste precipitații provin din regiuni îndepărtate, deoarece umiditatea se evaporă din Marea Mediterană și din Atlanticul tropical”, spune Davide Faranda, de la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice.

Ciclonul a adus ploi torențiale și inundații grave în Europa Centrală și de Est, afectând România, Polonia, Austria, Slovacia și Republica Cehă. 

Alimentată de un contrast puternic între aerul polar și aerul cald și umed din Mediterana neobișnuit de caldă, furtuna a provocat cantități extraordinare de precipitații, unele zone din Austria Inferioară primind între 300 și 350 mm în doar câteva zile – de două până la patru ori mai mult decât media lunii septembrie. 

În alte părți ale Austriei, cantitatea totală de precipitații a atins 270 mm, în timp ce în munți, chiar și la altitudini mai mici, au căzut ninsori abundente, la Obertauern înregistrându-se un metru de zăpadă. 

Recomandări

Cum arată „planul de victorie” gândit de Volodimir Zelenski. Președintele Ucrainei are 3 cerințe adresate către SUA și Uniunea Europeană

Dezastru la Galați și Vaslui

În România, furtuna Boris a determinat inundații grave, în special în regiunile estice ale județelor Galați și Vaslui (estul României). Anumite zone din județul Galați au primit peste 150 de litri de precipitații pe metru pătrat, de trei ori mai mult decât media climatologică pentru o lună septembrie. Aproximativ 5.000 de gospodării au fost grav afectate. Întinderea totală a pagubelor este comparabilă, dacă nu chiar mai mare, decât inundațiile catastrofale din 1997 și 2013 din Europa Centrală. 

Încălzirea globală, principalul factor

„Schimbările climatice au jucat din nou un rol în inundațiile recente care au lovit Europa Centrală și de Est. Și acest lucru poate fi atribuit la doi factori principali: aerul rece din nord amestecat cu umezeala din suprafețele neobișnuit de calde mediteraneene și ale Mării Negre și un sistem de joasă presiune prins de zone de înaltă presiune. 

Analiza noastră arată că, deși nu este neobișnuit pentru acest sezon, severitatea sa în ceea ce privește precipitațiile a fost semnificativ crescută de emisiile antropice. Îndemnăm la o acțiune la nivel mondial, pornind de la practicile locale și practicile zilnice pentru a atenua intensitatea crescândă a furtunilor precum Boris”, precizează Tommaso Alberti Istituto Nazionale di Geofisica e Vulcanologia, Italia.

Nu doar fluctuații naturale ale climei

Aceste fenomene (inclusiv cele de tip ciclon extratropical) devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. „Anomaliile presiunii de suprafață arată un sistem depresionar mare în centrul furtunii Boris, centrat deasupra Europei de Est. Contrastul dintre aerul rece și temperaturile mai ridicate decât media de la suprafața mării din Marea Mediterană și Marea Neagră a determinat precipitațiile extreme. 

Datele privind precipitațiile arată mai multe zone de acumulare în Europa de Est, cu valori zilnice de până la 100 mm. Datele privind viteza vântului arată că cea mai mare parte a domeniului a fost afectată de vânturi moderate până la puternice, cu valori maxime de aproximativ 100 km/h în unele zone”, se precizează în analiza celor de la ClimaMeter.

Raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (AR6) subliniază clar că valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile extreme devin o „nouă normalitate” în multe regiuni ale globului, inclusiv în Europa. Studiul realizat de ClimaMeter mai arată că aceste schimbări nu sunt doar fluctuații naturale ale climei. 

Astfel, în cazul precipitațiilor extreme asociate cu ciclonul extratropical Boris, variabilitatea climatică naturală a jucat un rol minor, încălzirea globală provocată de activitatea umană fiind principalul factor. Orașe precum Viena și Cracovia, care deja simt efectele acestor schimbări, sunt acum cu 15% mai umede decât erau acum două decenii. 

Precipitații mai mari cu 20%

Anomaliile de presiune la suprafață arată că depresiunile similare cu Boris sunt acum mai adânci, cu o presiune cu până la 2 hPa mai mică astăzi. Precipitațiile în timpul acestor evenimente au crescut cu 20%, unele regiuni primind până la 4–8 mm de ploaie suplimentară pe zi. 

„Furtuna Boris ne reamintește clar că limitele a ceea ce considerăm vreme «extremă» se modifică rapid din cauza schimbărilor climatice provocate de om. În România, precipitațiile record din județele Galați și Vaslui au copleșit infrastructura și au dus la pierderi tragice de vieți omenești, subliniind nevoia urgentă de măsuri sporite de protecție împotriva inundațiilor și de strategii de adaptare la schimbările climatice”, spune dr. Bogdan Antonescu, Universitatea București.

„Încă o dată, ne confruntăm cu un dezastru care, deși bine prognozat, a cauzat totuși pierderi și daune. Acest lucru se datorează faptului că amplificarea unor astfel de evenimente ca urmare a încălzirii globale face politicile actuale învechite și ineficiente în prevenirea acestor dezastre. Există o nevoie urgentă de a acționa: pe de o parte, prin actualizarea politicilor existente, iar pe de altă parte, prin punerea în aplicare a unor noi măsuri de atenuare și adaptare la nivel european”, afirmă și Erik Coppola, de la „The Abdus Salam International Centre for Theoretical Physics”, Italia.

Adaptarea devine esențială

Pe măsură ce condițiile climatice continuă să evolueze, adaptarea devine esențială. Trebuie să investim în soluții de infrastructură durabilă, sisteme de avertizare timpurie și planuri de gestionare a dezastrelor. Raportul ClimaMeter, realizat de Davide Faranda împreună cu Erik Coppola, Tommaso Alberti și Bogdan Antonescu, a analizat furtuna Boris folosind date climatice din perioada 2001–2023, care au fost comparate cu modelele meteorologice din trecut (1979–2001). 

ClimaMeter este un cadru experimental rapid pentru plasarea extremelor meteorologice într-o perspectivă climatică, fiind susținut de Uniunea Europeană.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro