ComenteazăOrganizația Mondială a Sănătății (OMS) dar și unele guverne naționale și-au schimbat unele politici privind COVID-19 și tratamentele oferite persoanelor infectate, pe baza unor date incerte furnizate de o firmă de analiză din domeniul medical puțin cunoscută, notează cotidianul britanic.
O investigație The Guardian a aflat că firma cu pricina, Surgisphere, care are un număr redus de angajați, mulți fără studii de profil, inclusiv un scriitor SF și un model pentru conținut destinat adulților, a oferit date pentru mai multe studii pe tema epidemiei, dar până în prezent nu a reușit să își explice metodologia.
Cu toate acestea, datele obținute de Surgisphere de la aproximativ 1.200 de spitale din întreaga lume au condus la schimbări de politici medicale în țările din America de Sud.
Spre exemplu, un studiu bazat pe date Surgisphere despre medicamentul antiparaziţi ivermectin, care ar reduce rata mortalităţii la pacienţii cu forme severe de COVID-19, a fost publicat online în reţeaua Social Science Research – fără să treacă prin procesul de evaluare științifică – şi a determinat guvernul din Peru să adauge medicamentul pe lista tratamentelor pentru COVID-19.
Datele Surgisphere au stat și la baza deciziei OMS și a unor institute de cercetare din întreaga lume de a suspenda testele clinice cu hidroxiclorochină în tratarea COVID-19. Miercuri, OMS a anunțat că testele vor fi reluate.
Două reviste prestigioase au publicat studii privind hidroxiclorochina, pe tema datelor Surgisphere, scrie The Guardian. Este vorba despre the Lancet și the New England Journal of Medicine.
În ambele cazuri, studiile l-au avut printre coautori pe directorul executiv al Surgisphere, Sapan Desai, un chirurg vascular care a fost implicat în trei procese de malpraxis, două dintre ele în noiembrie 2019, potrivit The Guardian.
Încă dinainte de ancheta The Guardian, mai multe ziare și experți din domeniul științei medicale își exprimaseră dubiile cu privire la metodologia folosită în studiul publicat de The Lancet și la capacitatea firmei Surgisphere de a oferi date credibile.
The Lancet s-a distanțat de studiul privind hidroxiclorochina
Miercuri, The Lancet s-a distanţat de studiul controversat şi a recunoscut într-un avertisment formal că asupra subiectului acestui studiu planează “întrebări importante”, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Prin urmare, The Lancet doreşte să-şi “alerteze cititorii cu privire la faptul că în atenţia sa au fost ridicate obiecţii ştiinţifice serioase” cu privire la acest studiu, care este în prezent obiectul unui audit iniţiat de autorii săi, conform mesajului publicat de prestigioasa revistă.
Publicat la 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproximativ 96.000 de pacienţi spitalizaţi în perioada decembrie – aprilie în 671 de spitale şi compară starea de sănătate a celor care au primit tratamentul cu hidroxiclorochină cu a celor care nu au primit acest tratament.
Studiul arăta că atât clorochina, cât și hidroxiclorochina nu sunt eficiente împotriva COVID-19, din contră cresc riscul de aritmie cardiacă și de deces.
Imediat după apariţia sa, numeroşi cercetători din întreaga lume şi-au exprimat îndoielile cu privire la studiu, printre aceştia numărându-se chiar şi oameni de ştiinţă care aveau deja o poziţie sceptică faţă de folosirea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19.
Într-o scrisoare deschisă publicată la 28 mai, zeci de oameni de ştiinţă au subliniat că analiza minuţioasă a acestui studiu publicat de Lancet “a ridicat îngrijorări cu privire la metodologia şi integritatea datelor folosite în studiu”.
Printre semnatarii scrisorii deschise se numără medici, statisticieni şi oameni de ştiinţă din întreaga lume, de la instituţii de prestigiu precum Harvard, Imperial College of London sau Oxford.
Date suspecte la baza studiului
Mai multe dubii privind studiul au apărut după ce Guardian Australia a arătat că datele care privesc această țară sunt eronate.
Studiul spunea că cercetătorii au primit date de la cinci spitale, referitoare la 600 de pacienți australieni cu COVID-19 și 73 de decese, până la 21 aprilie. Dar datele oficiale arătau că până la data respectivă muriseră doar 67 de australieni.
Directorul executiv al Surgisphere a precizat că un spital asiatic a fost introdus din greșeală în calupul de date privind Australia, ceea ce a dus la supraestimarea numărului de cazuri. The Lancet a și publicat o notă privind această eroare.
Dar între timp, The Guardian a contactat cinci spitale din Melbourne și două din Sydney și toate au negat rolul atribuit în studiu, spunând chiar că nu au auzit niciodată de Surgisphere.
“Surgisphere a apărut de nicăieri”
Una dintre întrebările care frământă comunitatea științifică este cum a ajuns Surgisphere, fondată de Desai în 2008 ca o firmă ce publica manuale medicale, să dețină o bază de date medicale despre pacienți atât de mare.
Desai a admis pentru The Guardian că firma are doar 11 angajați. Mulți dintre ei, spune cotidianul britanic, nu au experiență științifică sau statistică, fiind specializați în strategie, copywriting sau achiziții.
“Surgisphere a venit de nicăieri pentru a derula unul dintre cele mai influente studii globale pe tema pandemiei”, a declarat doctorul James Todaro, care editează MedicineUncensored, un site care publică rezultatele studiilor privind hidroxiclorochina.
“Nu are sens. Ar avea nevoie de mult mai mulți cecetători pentru a elabora un astfel de studiu”, a adăugat acesta.
Desai a asigurat că Surgisphere folosește inteligența artificială și algoritmii pentru a-și automatiza procesul de analiză.
Nu este însă clar din metodologia studiilor care au la bază datele Surgisphere, mai scrie The Guardian, cum a reușit micuța firmă să încheie acorduri de prelucrare a datelor cu așa de multe spitale și să reconcilieze limbajele diferite de programare, toate acestea în timp ce trebuia să respecte legislația privind protecția acestor date din fiecare țară în parte.
Efectul benefic al hidroxiclorochinei în tratarea COVID nu a fost dovedit
Dincolo de dubiile privind datele Surgisphere, experții medicali nu au dovedit până acum în mod științific un eventual efect benefic al hidroxiclorochinei în tratarea COVID.
Medicamentul a fost promovat intens de lideri politici, printre care Donald Trump, care a și anunțat că a luat medicamentul în mod preventiv și acesta că nu a avut afecte adverse.
Un studiu clinic realizat în SUA în aprilie, fără nici o legătură cu datele Surgisphere, a aflat că medicamentul nu are nici un beneficiu.
Studiul pentru cercetarea efectelor hidroxiclorochinei a fost realizat pe 368 de pacienți cu coronavirus, tratați în spitalele de veterani din SUA, și nu a găsit efecte benefice, ba dimpotrivă.
Cercetarea a arătat că aproximativ 28% dintre pacienții care au primit hidroxiclorochină, plus tratamentul obișnuit, au murit. Prin comparație, doar 11% dintre cei care au primit doar tratamentul obișnuit au decedat.
Studiul din SUA nu este un experiment medical riguros, dar este totuși cel mai mare studiu derulat pentru identificarea efectelor hidroxiclorochinei asupra coronavirusului.
Cercetarea a fost publicată pe un portal de specialitate, dar nu a trecut deocamdată prin procesul de evaluare științifică (peer-review). Studiul a fost finanțat de Institutul Național de Sănătate din SUA și de Universitatea din Virginia.