Fiind unele dintre cele mai loiale specii de animale, albatroșii sunt de mult timp un subiect de studiu științific. „Există toate aceste lucruri pe care le considerăm a fi super-umane”, spune dr. Graeme Elliot, consilier științific principal la departamentul de conservare din Noua Zeelandă, care studiază albatroșii de trei decenii.

Păsările se pretează antropomorfismului: trăiesc timp de 50-60 de ani, au o fază de adolescență lungă și incomodă, în timp ce învață cum să seducă un partener prin dans și fac călătorii de ani departe de casă pe măsură ce se maturizează. De obicei, rămân cu același partener pe viață și sărbătoresc cu voce tare atunci când își salută „jumătatea” după o lungă absență.

Dar acum, precum oamenii, păsările au ajuns să sufere de stres, un stres cauzat, în cazul albatroșilor, de schimbările climatice.

Apele mai calde înseamnă pentru păsări mai puțini pești, adică mai puțină hrană și un mediu mai aspru. Asta înseamnă că nu mai supraviețuiesc la fel de mulți pui, dar și că păsările „muncesc” mai multe ore pentru a se hrăni și se luptă să-și mențină relația de cuplu.

Mai exact, studiul arată că, în anii cu temperaturi neobișnuit de calde ale apei, rata divorțurile a crescut până la 8%, de la 1-3%. Studiul a fost realizat pe parcursul a 15 ani și a analizat o populație sălbatică de 15.500 de perechi reproducătoare de albatroși din Insulele Falkland.

În insulele Falkland, aflate în largul Argentinei, se află una dintre cele mai mari populații de albatroși | Foto: Profimedia

Francesco Ventura, cercetător la Universitatea din Lisabona și coautor al studiului Societății Regale, a declarat că oamenii de știință au fost surprinși să afle că apele mai calde sunt asociate cu rate neobișnuit de ridicate de divorț ale cuplurilor de albatroși, chiar și atunci când a fost luată în considerare și lipsa peștilor.

„De obicei, divorțul albatrosului este prezis de un eșec de reproducere. Dacă o pereche nu reușește să aibă pui, șansele de despărțire sunt mai mari. Mai puțină hrană pentru păsări ar putea duce la mai multe eșecuri în cuplu. Dar cercetătorii au fost surprinși să constate că, și în condițiile în care au luat în considerare aceste lucruri, temperatura mai ridicată a apei a avut un efect suplimentar – împingând ratele de divorț chiar și atunci când reproducerea a avut succes”, a spus Francesco Ventura.

Potrivit lui Ventura, două ar fi cauzele acestor divorțuri în rândul albatroșilor. În primul rând, apele mai calde obligă păsările să vâneze mai mult timp și să zboare mai departe de casă. Dacă păsările nu s-au întors înapoi pentru sezonul de reproducere, partenerii lor își caută un alt tovarăș de viață. În plus, atunci când apele sunt mai calde și în medii mai dure, hormonii de stres al albatrosului cresc. Păsările ar putea simți asta și își pot învinovăți partenerul.

„Propunem această ipoteză a învinuirii partenerului – prin care o femelă albatros stresată ar putea simți acest stres fiziologic și atribuie aceste niveluri mai ridicate de stres unei performanțe slabe a masculului”, a spus Francesco Ventura.

Numărul albatroșilor, în scădere la nivel global

Cercetarea vine pe măsură ce numeroase populații de albatroși din întreaga lume au probleme. „Numărul lor scade,” a transmis Graeme Elliot.

Scăderea populației a făcut să apară mai multe cupluri homosexuale printre albatroși. „Avem perechi de masculi printre păsările de pe Insula Antipode, pe care nu le-am avut până acum. O parte dintre masculi face pereche cu un alt mascul pentru că nu poate găsi o parteneră de sex feminin”, a spus Graeme Elliot.

Studiul Royal Society a analizat populația de albatroși cu sprânceană neagră din Insulele Falkland, unde numărul acestor păsări este încă mare și unde rata divorțului nu este catastrofală. Dar, potrivit lui Francesco Ventura, aceeași dinamică s-ar putea aplica și altor populații de albatroși și ar avea un efect mai dăunător acolo unde numărul păsărilor este mai mic.

„Avem nevoie de o campanie internațională pentru a salva aceste păsări. În caz contrar, ele vor dispărea”, a avertizat Graeme Elliot, consilier științific principal la departamentul de conservare din Noua Zeelandă, care studiază albatroșii de trei decenii.

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News