Specialiștii Departamentului de Patologie din cadrul Universității din Iowa, SUA, au măsurat titrul de anticorpi dezvoltați după vaccinare la donatorii de plasmă convalescentă COVID. Aceștia consideră că terapia cu plasmă convalescentă în cazul pacienților cu forme severe de boală rămâne în continuare un tratament viabil, chiar dacă și-a arătat limitele.

Această terapie nu a demonstrat eficacitatea dorită, din cauza concentrației mici de anticorpi neutralizanți și spike dezvoltați după boală de donatorii de până acum.

Autorii studiului:

Experții americani au prezentat în detaliu cazurile a 3 subiecți aleși din rândul donatorilor de plasmă COVID de la centrul din cadrul spitalul universitar și care erau deja monitorizați pentru evoluția în timp a răspunsului imun al organismului după boală. Cei trei au fost vaccinați cu serul Pfizer/BioNTech și li s-a măsurat apoi din nou titrul de anticorpi.

Comparația concentrației de anticorpi după boală și concentrația de după vaccin i-a uimit pe specialiști.

Cazul 1

Bărbat de 60 de ani, diagnosticat cu infecție cu SARS-CoV-2 în toamna lui 2020. El a fost testat PCR pozitiv a doua zi după ce a dezvoltat simptome de boală și s-a vindecat după 12 zile, fără tratament și fără spitalizare.

După 76 de zile de la apariția simptomelor i s-a făcut testul de anticorpi: neutralizanți – 286, spike – 109 U/ml, rezultate care l-au făcut eligibil pentru donare de plasmă convalescentă.

La 103 zile de la debutul bolii a primit prima doză de vaccin Pfizer/BioNTech. După o săptămână, în ziua 120, i-a fost măsurată din nou concentrația de anticorpi: neutralizanți – 6.783 și spike – 3.940 U/ml, adică a dezvoltat de 24 de ori, respectiv de 39 de ori mai mulți anticorpi decât după boală!

La 14 zile după rapel, a doua doză, i s-a măsurat din nou titrul de anticorpi Spike: 4.137 U/ml, cu puțin mai mare decât după prima doză.

Cazul 2

Femeie de 60 de ani, diagnosticată cu COVID în toamna lui 2020. A fost testată PCR pozitiv și s-a vindecat în a zecea zi, fără tratament și fără spitalizare. În a 70-a zi a acceptat să participe la studiul Universității Iowa.

La testul de anticorpi S a ieșit pozitivă, cu 24,1 U/ml, un nivel prea mic pentru a putea dona plasmă, iar anticorpii N erau sub limita de 20.

În ziua 105 de la debutul bolii a primit prima doză de vaccin Pfizer și după 19 zile i s-au retestat anticorpii N: 2.350, de 117 ori mai mulți decât după boală.

Concentrația de anticorpi S a crescut de 5 ori mai: 1.515 U/ml. La 14 zile după a doua doză, anticorpii spike se menținuseră la același nivel.

Cazul 3

Bărbat de 50 de ani, bolnav și vindecat de COVID în primăvara lui 2020. El s-a recuperat în a 7-a zi, fără tratament sau spitalizare.

În a 14-a zi de la debutul bolii, screeningul de anticorpi-Spike a arătat un nivel de 55 U/ml, fiind eligibil pentru donare de plasmă. I s-a recoltat de 3 ori plasmă convalescentă, ultima dată în a 147-a zi de la debutul bolii, după care nu a mai fost eligibil. Cel mai bun titru de anticorpi avut a fost de 100 U/ml.

În a 247-a zi a, la 8 luni de la boală, primit prima doză de vaccin Pfizer. După 20 de zile a avut o concentrație de anticorpi S de 2.960 U/ml, de peste 40 de ori mai mulți față de momentul ultimei recoltări de plasmă și 14.589 anticorpi N, față de 652, ceea ce înseamnă de 22 de ori mai mulți. 

La 14 zile după a doua doză, anticorpii Spike au crescut la 3.410 U/ml.

Cei care au făcut boala și se și vaccinează dezvoltă mult mai mulți anticorpi

Studiul de bază al specialiștilor Universității Iowa a demarat în primăvara trecută și a inclus, inițial, 126 de subiecți confirmați prin test PCR pentru a le fi monitorizată evoluția răspunsului imun după boală.

  • 21% dintre ei au dezvoltat puțini anticorpi după boală, sub 15 U/ml.
  • 57% au avut un nivel de anticorpi între 15 și 100 U/ml.
  • Doar 22% au dezvoltat peste 100 U/ml.

Pe lângă cele 3 cazuri prezentate în detaliu, partea a doua a studiului a fost completată cu alți 8 subiecți recrutați după imunizare, doi dintre ei primind serul Moderna, restul, Pfizer.

Toți au prezentat creșteri masive ale nivelurilor de anticorpi. Un singur caz din cohortă a dezvoltat niveluri de anticorpi mai mici de 1.000 U/ml.

„Acesta a fost testat însă negativ la anticorpi după boală (3,8 U/ml), ceea ce sugerează că nu a dezvoltat imunitate după infecția cu coronavirus și a avut un răspuns după vaccinare ca și o persoană neinfectată anterior”, precizează experții universitari.

Excluzând acest subiect „anticorp negativ”, ceilalți 10 au avut un nivel mediu de 4.166 U/ml anticorpi, variind între 1.235 și 7.854.

„O plasmă mai bogată în anticorpi COVID e mai eficientă”

„Contrastul dintre cei 216 de subiecți monitorizați inițial după boală și subiecții studiați și după vaccinare sugerează că pacienții COVID vindecați care au dezvoltat anticorpi după boală și care s-au vaccinat sunt candidații ideali pentru donarea de plasmă convalescentă”, este concluzia experților americani.

Specialiștii susțin că o plasmă cu un titru ridicat de anticorpi este mai eficientă, fapt observat deja la pacienții care au primit această terapie. „Creșterea de peste zece ori a nivelurilor de anticorpi crește și posibilitatea ca o unitate de plasmă să fie mult mai eficientă în terapia pacienților COVID”, au conchis autorii studiului.

Foto: Vlad Chirea

 
 

Urmărește-ne pe Google News