Cercetătorii sugerează că această creștere este determinată de fenomenul de îmbătrânire a populației, dar și de o serie de factori de risc, printre care fumatul, obezitatea, nivelul ridicat al zahărului din sânge, precum și educația precară.
Demența este în prezent a șaptea cauză de deces la nivel mondial și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență în rândul vârstnicilor, cu costuri globale estimate la peste 880 de miliarde de euro în 2019.
Estimări privind evoluția cazurilor de demență în regiunile lumii
Potrivit rezultatelor studiului, este de așteptat să existe o creștere a numărului cazurilor de demență pe parcursul umătoarelor decenii, Europa urmând să înregistreze rate mai mici comparativ cu alte părți ale lumii.
Concret, conform estimărilor, cea mai mare creștere va fi în Africa de Nord și Orientul Mijlociu cu 367%, urmată de Africa subsahariană cu 357%.
Europa de Vest ar urma să înregistreze o creștere cu 74% de la aproximativ 8 milioane de cazuri de demență în 2019, la circa 14 milioane în 2050. La nivelul Europei Centrale se estimează o creștere cu 82% de la aproape 2 milioane de adulți cu demență la aproape 3,6 milioane, în timp ce Europa de Est va înregistra o creștere de 92% de la 2,9 milioane de cazuri la peste 5,5 milioane.
Ce măsuri propun specialiștii
„Trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare țară”, spune Emma Nichols, autoare principală a studiului, ceea ce presupune „extinderea programelor de la nivel local (…) care susțin diete mai sănătoase, mai multe exerciții fizice, renunțarea la fumat și un acces mai bun la educație”.
De asemenea, este nevoie de continuarea investițiilor în „cercetare pentru a identifica tratamente eficiente care să oprească, să încetinească sau să prevină demența”, mai precizează cercetătoarea.
Deși demența afectează în special vârstnicii, nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Un raport al Comisiei Lancet publicat în 2020 a sugerat că până la 40% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate dacă ar fi eliminați 12 factori de risc: educație precară, hipertensiunea arterială, tulburările de auz, fumatul, obezitate la vârste mijlocii, depresia, lipsa activității fizice, diabetul, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, loviturile la nivelul capului și poluarea aerului.
Autorii cercetării precizează că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe părți ale lumii și de studii care utilizează diferite metodologii și definiții ale demenței.
Foto: 123rf.com