ComenteazăCel mai frecvent diagnostic a fost anxietatea, la 17% din persoanele tratate pentru COVID-19, urmată de tulburări de dispoziţie, în cazul a 14% din pacienţi.
Cercetătorii susțin că, deşi efectele neurologice sunt mai severe la pacienţii spitalizaţi, acestea sunt des întâlnite și la cei care au fost trataţi doar în ambulatoriu.
„Această rată s-a mărit progresiv pe măsură ce severitatea bolii COVID-19 a crescut. Dacă ne uităm la pacienţii care au fost spitalizaţi, această rată a crescut la 39%”, a declarat Maxime Taquet, academician clinic în psihiatrie la Universitatea din Oxford şi coautor al noului studiu, potrivit CNN.
Cercetătorul mai spune că aceste afecțiuni psihice și neurologice sunt mai frecvente după COVID-19 decât după gripă sau alte infecții respiratorii, chiar și atunci când pacienții prezintă și alți factori de risc.
„Acum trebuie să vedem ce se întâmplă după șase luni”, a mai adăugat Taquet.
Studiul, publicat marți în revista Lancet Psychiatry, este cel mai mare de până acum şi a presupus consultarea dosarelor medicale electronice a peste 236.000 de pacienţi cu COVID-19, mai ales din SUA. În cadrul cercetării, experții i-au comparat pe cei care au avut COVID-19 cu cei care au experimentat alte infecţii ale tractului respirator, în acelaşi interval de timp.
1 din 50 de pacienți a avut un accident vascular cerebral ischemic
Oamenii de știință au observat că bolnavii de Covid-19 au avut un risc crescut cu 44% de boli neurologice și psihiatrice, comparativ cu persoanele care suferă de gripă. Și au fost cu 16% mai multe șanse să experimenteze aceste efecte comparativ cu persoanele cu alte infecții ale tractului respirator.
De asemenea, aproape 1 din 50 de pacienți cu Covid-19 a avut un accident vascular cerebral ischemic, care este un cheag de sânge care blochează un vas al creierul.
Simptomele psihologice, mai frecvente
Simptomele psihologice sunt mai frecvente decât complicațiile neurologice severe, potrivit lui Masud Husain, profesor de neurologie și științe cognitive la Universitatea din Oxford și coautor al studiului.
„Stresul psihologic, internările prelungite și caracteristicile bolii ar putea juca un rol important în apariția acestor afecțiuni”, este de părere dr. Musa Sami, profesor de psihiatrie de la Universitatea din Nottingham, consultat de CNN, dar care nu este implicat în studiu.
Acesta e de părere că este nevoie să continue cercetările legate de felul în care COVID-19 afectează creierul și sistemul nervos.
Acest studiu este o lucrare amplă, realizată pe un eșantion mare, care demonstrează legătura dintre COVID-19 și complicațiile psihice și neurologice. Este un subiect foarte important.
O limitare a studiului Lancet Psychiatry este că folosește „date de rutină despre sănătate”, mai degrabă decât date de cercetare, potrivit Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea din Oxford și autorul principal al studiului.
Asta ar putea însemna că lipsesc diagnosticele, nu au fost investigate în totalitate sau că sunt incorecte. Și doar diagnosticul ar putea face diferența.
„Pacienții care au avut Covid-19 ar putea avea mai multe șanse de a avea un diagnostic neurologic și psihiatric, pur și simplu pentru că au primit mai multă monitorizare, mai multă atenție medicală, comparativ cu pacienții cu infecții ale tractului respirator”, a declarat Taquet într-o conferință de presă.