ComenteazăPrimul val al pandemiei gripei din 1918 a avut loc între martie și mai, iar un al doilea val a erupt din septembrie până în decembrie.
Mortalitatea în cel de-al doilea val a fost mai severă, cu o rată de deces de 4,7%, care a fost mai mult decât dublul ratei de 2,3% din martie până în mai, arată studiul.
Dacă morbiditatea de la pandemia de gripă din perioada 1918-1919 a fost influențată de contextul socio-economic a rămas un subiect de dezbatere timp de 100 de ani. În lipsa datelor pentru a studia această problemă, literatura recentă a emis ipoteza că morbiditatea a fost „neutră din punct de vedere social”, notează autorul, care admite apoi și minusurile propriului studiu.
Rezultate și recomandări
Statutul socio-economic a fost asociat negativ în primul val, dar asociat pozitiv în al doilea val, arată studiul citat.
Pentru prima dată, este documentată o încrucișare a rolului statutului socio-economic în morbiditatea pandemică din 1918, datele fiind aplicate în general populației din Norvegia. Oamenii săraci, din clasele sociale de jos, au fost primii afectați de pandemie, în timp ce cei bogați, cu o expunere mai mică în primul val, au avut cea mai mare morbiditate în al doilea val, arată studiul citat.
Studiul sugerează că prioritățile socio-economice ar trebui să fie prioritare dacă vaccinurile au o disponibilitate limitată într-o viitoare pandemie.
Mai mulți bărbați s-au îmbolnăvit în timpul primului val, în special cei care locuiau în apartamente de mici dimensiuni, în timp ce mai multe femei s-au îmbolnăvit în al doilea val. Aceste diferențe de gen au fost semnificative pentru cei cu vârste între 20 și 29 de ani, arată studiul.
Și din alte părți ale lumii au reieșit date interesante. Primii afectați în Boston, SUA, au fost muncitorii de sex masculin (47%), urmați de gospodine (37) %), școlari (11%) și copii care nu erau la școală (3%). O explicație pentru diferența de gen ar putea fi faptul că tinerii adulți de sex masculin au fost mai susceptibili să fie expuși la gripă în timpul primului val, la serviciu, potrivit studiului citat.
În mod surprinzător, aportul inegalităților sociale în rezultatele pandemiei nu fac parte din discuțiile de la baza planurilor internaționale de pregătire pentru gripa pandemică nici în acest moment, arată cercetătorul norvegian.