Studiu pe tema schimbărilor climatice în 10 țări: Prea puțini cetățeni sunt dispuși să își schimbe obiceiurile pentru a salva planeta

„Conștientizarea răspândită a importanței crizei climatice trebuie cuplată cu o dorință similară de a acționa”, se observă în studiul derulat în țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania. 

Emmanuel Riviere, director al departamentului de sondaje internaționale din cadrul Kantar Public, a declarat că studiul derulat la finele lunii septembrie și publicat astfel încât să coincidă cu conferința COP26 pe tema climei, din Glasgow, conține „o lecție dublă pentru guverne”. 

Astfel, guvernele trebuie mai întâi să „se ridice la așteptările oamenilor”, potrivit lui Riviere. „Dar trebuie și să convingă oamenii nu de realitatea schimbărilor climatice – care este incontestabilă -, ci de soluțiile care există și de cum se poate împărți responsabilitatea”. 

46% dintre respondenți nu simt nevoia să își schimbe obiceiurile

Studiul a descoperit, printre altele, că 62% dintre cei intervievați văd criza climatică drept principala amenințare de mediu cu care lumea se confruntă la ora actuală, peste poluarea aerului (39%), impactul deșeurilor (38%) și noi boli (36%). 

Totuși, când au fost rugați să măsoare eficiența propriilor acțiuni din această zonă în comparație cu guvernul, corporațiile sau mass-media, cei mai mulți s-au declarat mult mai preocupați de mediu decât alți cetățeni din comunitățile lor sau din instituții de orice fel. 

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

În jur de 36% s-au declarat „puternic angajați” în protejarea planetei, în timp ce numai 21% au declarat același lucru despre mass-media și 19% despre autoritățile locale. 

Doar 18% au declarat că și comunitățile locale sunt la fel de angajate ca ei în protecția mediului, iar guvernele naționale (17%) și corporațiile (13%) sunt văzute chiar mai puțin implicate în astfel de demersuri. 

Doar 51% au declarat că ar lua măsuri la nivel individual, în vreme ce 14% au spus că nu ar lua nicio măsură, iar 35% au răspuns că nu știu. Cetățenii din Polonia și Singapore (56%) s-au declarat cei mai dornici să ia măsuri, iar cei mai puțin implicați au provenit din Germania (44%) și Olanda (37%).

Cel mai frecvent citate motive pentru lipsa de implicare au fost: „Mă simt mândru de ceea ce fac în prezent” (74%), „Nu există un acord între experți privind cele mai bune măsuri (72%)” și „Am nevoie de mai multe resurse și echipament de la autoritățile publice” (69%). 

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Alte motive pentru lipsa de implicare au fost: „Nu-mi permit să fac aceste eforturi” (60%), „Îmi lipsesc informațiile și un ghid cu privire la ce trebuie să fac” (55%), „Nu cred că eforturile individuale au un impact” (39%), „Cred că amenințările cu privire la mediu sunt supraestimate” (35%) și „Nu am energia psihică să mă gândesc la asta” (33%). 

Ce consideră cetățenii că ar trebui făcut pentru gestionarea crizei climatice 

Întrebați ce acțiuni ar trebui prioritizate, oamenii au acordat mai mare importanță măsurilor devenite deja obiceiuri, celor care solicită mai puțin efort individual sau care necesitau mai puțină responsabilitate individuală directă. 

De pildă, în jur de 57% au declarat că reducerea deșeurilor și creșterea reciclării sunt măsuri „foarte importante”. Alte măsuri văzute drept priorități sunt: stoparea despăduririlor (54%), protejarea speciilor pe cale de dispariție (52%), construirea de clădiri eficiente energetic (47%) și înlocuirea surselor obișnuite de energie cu unele bazate pe energie regenerabilă (45%). 

Respondenții văd măsurile legate de stilul lor de viață drept mai puțin importante: reducerea consumului de energie de către consumatorii individuali a fost bifată ca măsură necesară de numai 32% dintre participanții la studiu, în timp ce favorizarea transportului public față de cel individual a fost o măsură aleasă de 25% dintre ei.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Schimbarea modului în care practicăm agricultura a fost la fel de nepopulară (24%). 

Doar 23% au considerat că reducerea curselor aviatice și prețuri crescute pentru produsele care nu respectă normele de mediu sunt măsuri importante, în timp ce interzicerea vehiculelor care funcționează pe bază de combustibil fosil (22%), reducerea consumului de carne (18%) și reducerea comerțului internațional (17%) s-au plasat chiar mai jos pe lista de priorități. 

„Cetățenii sunt, în mod limpede, preocupați de soarta planetei, dar aceste descoperiri ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul pe care sunt dispuși să și-l asume”, se spune în studiu. „În loc ca această preocupare să fie tradusă printr-o dorință de schimbare a propriilor obiceiuri, îngrijorările cetățenilor sunt mai degrabă la adresa guvernelor”, scriu cercetătorii. 

• Cercetarea s-a bazat pe eșantioane a câte 1.000 de respondenți din Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Franța, Olanda, Germania, Suedia, Polonia, Singapore și Noua Zeelandă. 

În toate statele, cu excepția Suediei, oamenii s-au declarat profund implicați, în timp ce doar în Singapore și Noua Zeelandă cetățenii au catalogat eforturile guvernelor drept unele puternice.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro