Studiu. Popoarele naționaliste au respectat mai mult măsurile anti-COVID. Pe ce loc este România

După Al Doilea Război Mondial studiile de psihologie socială au avut tendința de a se concentra pe aspectele negative ale naționalismului, însă de atunci cercetările au relevat că există o parte prosocială a identității de grup. Un simț național puternic poate ajuta la eforturile colective de combatere a pandemiei într-o țară, arată un studiu realizat de cercetători din 67 de state, printre care doi români. 

Cercetătorii au vrut să vadă în ce măsură societățile naționaliste au respectat măsurile de distanțare, au susținut politicile publice de combatere a pandemiei și au respectat igiena. Legătura cea mai puternică între apartenența la grup și respectarea regulilor a fost observată în Danemarca, urmată de China, SUA, Filipine, Ucraina, Cuba, Polonia și Coreea de Sud, Japonia și Letonia. 

Politicienii pot stimula un sentiment de tipul „suntem împreună în asta”

Studiul a corelat aderarea la măsurile globale de combatere a unei pandemii, precum închiderea barurilor, limitarea călătoriilor, distanțarea socială, și gradul de identificare a fiecăruia cu națiunea din care face parte.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Existența și activarea identităților naționale le poate permite liderilor să mobilizeze populații largi la măsurile de sănătate publică. Liderii politici și oficialii din sănătate pot stimula un sentiment de tipul „suntem împreună în asta” și „putem manageria criza împreună”. 

Acest lucru poate fi important pentru a contracara polarizarea în interiorul țărilor, care poate reduce comportamentele sanitare și pot astfel crește riscul infectărilor și mortalitatea, sunt concluziile cercetării.

Identitate națională versus narcisism colectiv

Studiul din Nature Communications menționează că identitatea națională este diferită de superioritatea națională sau narcisismul colectiv. Aceasta din urmă este credința că un grup este excepțional, dar neapreciat de alții. 

Există însă și alte corelări: oamenii cu narcisism colectiv ridicat sunt mai îngrijorați de modul în care grupul lor se reflectă asupra lor. Spre exemplu, narcisismul colectiv este asociat cu o preocupare mai mare în privința menținerii unei imagini pozitive a națiunii decât față de bunăstarea cetățenilor.

Astfel, într-o criză, narcisiștii colectivi ar putea prefera creșterea pe termen scurt a imaginii decât soluțiile pe termen lung care susțin sănătatea publică. Prin urmare, ar putea să fie mai puțin înclinați în a respecta măsuri privind prevenirea creșterii infecțiilor.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Extrema dreaptă a minimalizat riscurile

Există dovezi că ideologia politică de dreapta este asociată atât cu identitatea națională, cât și cu narcisismul colectiv. Suporterii partidelor de extremă dreaptă au avut tendința de a minimaliza riscurile asociate cu COVID-19 și este mai puțin probabil să se supună măsurilor de prevenție comparativ cu cei care preferă stânga din punct de vedere politic.

Acesta arată că indivizii cu o identitate națională mai puternică comparativ cu alții din națiunea lor au raportat un sprijin mai puternic pentru creșterea distanței spațiale și îmbunătățirea igienei. Aceștia au sprijinit măsurile anti-COVID mai puternic decât cei cu o identificare națională mai slabă. 

Identitatea națională a ținut oamenii în carantină

Cercetătorii au încercat să vadă robustețea propriilor predicții. Astfel, au folosit datele Google privind mobilitatea populației și un sondaj global, World Values Survey, folosit pentru a determina valorile fiecărei națiuni. Au creat un index folosind datele de identificare națională relevante din sondaj, mai exact mândria națională și apropierea de propria națiune.

Un alt index a fost creat folosind datele privind mobilitatea populației, în magazine și zone de recreație, alimentare, farmacii, parcuri, stații pentru transportul în comun, locuri de muncă și domeniul rezidențial.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Astfel, identitatea națională a fost asociată cu o mobilitate redusă. Practic, cu cât mai mare mare identificarea cetățenilor cu propria țară, cu atât aceștia au respectat mai mult carantina și măsurile sanitare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro