Studiu: Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar și diferențele între regiuni. Cum arată harta dezvoltării României

Studiul arată doar câteva zone cu putere de cumpărare mare, respectiv București și județele Cluj, Timiș și Ilfov, urmate Brașov și Sibiu.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă județele cu cea mai mică putere de cumpărare.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii de dezvoltare ai României

Capitala, împreună cu județele Cluj, Timiș și Ilfov, sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării, iar puterea de cumpărare depășește cu cel puțin 20% media pe țară.

Motivele pentru care județele Cluj, Timiș și Ilfov se dezvoltă țin de forța de muncă ieftină și educată.

Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt producția de componente auto, IT și servicii. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Unde va apărea următorul boom

GfK estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă.

Un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor: zonele clasice devin scumpe pentru noii investitori, iar asta îi face să se orienteze spre zonele mai puțin cunoscute ale țării.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Spre exemplu, Clujul are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene.

În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Brașovul și Sibiul, ”stelele” dezvoltării

Peste medie se găsesc județele Brașov și Sibiu, acestea fiind ”stelele” de pe harta dezvoltării și motoarele zonei centrale a României.

Brașovul s-a dezvoltat prin imobiliare și servicii, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai, arată firma de cercetare.

Brașovul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și a retail-ului a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ este Continental, un gigant din industria auto. Grupul german și-a extins investiția în 2018, urmat de alte companii mari, precum Kika Automatizare.

Județe cu potențial

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiție pentru dezvoltare: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad.

”Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov).

Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se arată în comunicatul GfK.

27 de județe, sub media națională

Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este compus din Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu sunt polii sărăciei

Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de județele Giurgiu, Călărași, Vaslui și Botoșani, care sunt cele mai slabe din țară.

Urmărește-ne pe Google News