ComenteazăPotrivit cercetării, multe dintre antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal tratament cu asemenea medicamente:
- 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare,
- 14% pentru răceală,
- 13% pentru durere de gât,
- 10% pentru gripă,
- 9% pentru COVID-19,
- 8% pentru febră,
- 6% pentru tuse,
- 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.
În ceea ce privește informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii / a rănilor, însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră incorect că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19, arată datele studiului.
„În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat”, spun realizatorii cercetării.
Datele studiului mai arată că principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%).
De asemenea, 62% dintre respondenți au declarat că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.
Autorii studiului consideră că aceste rezultate, corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice, arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice / antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.
„Rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală, iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”, a declarat farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate.
În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice / antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu „World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Rezistența la antibiotice / antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice / antimicrobiene.
Rețeaua de Solidaritate:
Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, Rețeaua de Solidaritate a desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice / antimicrobiene.
Studiul a fost realizat în perioada 18-24 noiembrie, pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4,38% și un nivel de încredere de 95%.