- Chiar în lipsa investiției în educație și a unei coerențe în sistemul educațional, românii continuă să-și ”antreneze” creierul
- România se încadrează în media mondială a creșterii nivelului de inteligență
- Generația care a făcut școala în comunism, în România, e în continuare cel mai bine pregătită
- Educația este în opinia mea cel mai important factor în evoluția scorului de inteligență. Apoi mâncarea mai bună, spun cercetătorii
George Gunnesch-Luca își începe ziua de muncă la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg cu o cafea. A plecat din România pentru doctorat în Germania în urmă cu 20 de ani, imediat după ce a terminat facultatea. Rămâne alături de țară prin colaborările cu cercetătorii români. De altfel, și studiul „Schimbările generaționale și în timp a performanțelor cognitive în România” a fost realizat împreună cu profesorul Dragoș Iliescu de la Departamentul de Psihologie al Universității din București. Ideea de a măsura performanțele intelectuale ale românilor îi aparține profesorului din România.
12.000 de persoane, cu vârste și meserii diferite
Rezultatele i-au surprins pe amândoi. Fără o investiție și o coerență în învățământ, așa cum se întâmplă la noi, rezultatele ar fi putut arăta mult mai prost, proiectau cei doi cercetători. Însă se pare că românii reușesc încă să-și antreneze creierul.
„Am fost ușor surprins că există o creștere în medie. Pentru că ne așteptam, pe parcurs, odată cu exodul de creiere din România, odată ce-ți pleacă cei mai buni oameni din eșantion, și media din eșantion să scadă. Dar nu s-a întâmplat”, crede tânărul cercetător.
Studiul a fost realizat pe 12.000 de persoane din toată țara, de la 12 la 74 de ani, cu meserii diverse. S-a măsurat prin testele aplicate nivelul vocabularului, capacitatea de a compara proprietățile unor obiecte, nivelul de informație, aritmetica, raționamentul și capacitatea de înțelegere.
Japonia are cele mai mari salturi intelectuale
„Trebuie să înțelegem contextul internațional. Creșterea acestor medii de inteligență pe parcursul anilor se numește efectul Flynn. Și efectul Flynn a fost observat de-a lungul ultimului secol, în toate grupurile, din America până în Japonia, din Estonia până în Finlanda și așa mai departe. Și evoluția lui este cam la trei puncte de inteligență pe zece ani.
În medie, Planeta a crescut cu trei puncte pe decadă. Dar asta este media. Există multe diferențe între țări. De exemplu, Japonia a crescut cu aproximativ 7 puncte pe decadă, în timp ce Estonia cu 1,5 puncte. Există diferențe mari. Noi în România am crescut cu 3 puncte pe decadă, ceea ce înseamnă că noi ne încadrăm în media globală”, explică George Gunnesch-Luca.
Educația, cheia pentru generații mai deștepte. Și mâncarea mai bună
Ce-i face pe oameni să fie tot mai inteligenți? Există mai mulți factori, pe care cercetătorul român îi consideră responsabili.
Educația este în opinia mea cel mai important factor în evoluția scorului de inteligență. Educația copiilor, pentru că probabil acolo s-au înregistrat cele mai multe creșteri de scor. Și apoi poate și mâncare mai bună. Dacă dai motorului combustibil de mai bună calitate, merge mai bine. Asta ar fi și ideea.
George Gunnesch-Luca, cercetător
„Nu subscriu neapărat la această ipoteză pentru că în Finlanda cred că se mănâncă destul de bine și tot scad scorurile. Sunt mai multe teze cu privire la asta, unele dintre ele sunt mai controversate, cum ar fi raportarea la imigrație”, explică cercetătorul.
Școala din comunism
Cu toate că am tinde să credem că revoluția tehnologică face noile generații să performeze mai bine, în România, decrețeii dau clasă încă tinerilor de astăzi.
„Generația Decretului arată în eșantioanele noastre o diferență de câteva puncte. Nu este foarte mare, dar ei în continuare sunt mai bine pregătiți. Probabil pentru că în comunism s-a investit foarte mult în educație. Ei doreau să ducă mesajul de partid mai departe, propaganda, și pentru asta oamenii trebuiau să știe să scrie și să citească. Și atunci i-au luat pe toți și i-au dus la școală și am ajuns la cel mai mare grad de alfabetizare – în 1973, aproape 91% dintre copii în 6 și 16 ani erau deja în cele 2465 școli din România. Ei au băgat bani în educație, nu neapărat să ne facă nouă un bine, dar măcar să ne poată manipula mai bine. Dar un efect secundar este că înveți să scrii, ceea ce nu e rău”, explică cercetătorul.
Cât ne va costa emigrația
E clar că un copil de astăzi se descurcă mai bine la mânuirea telefoanelor inteligente, dar asta arată doar că sunt mai bine adaptați la provocările actuale, nu că ar fi mai inteligenți.
„Generațiile de astăzi sunt mai performante în ce fac. Dacă îmi puneți mama să lucreze cu un calculator, ea nu știe. În schimb eu sau dumneavoastră vom lucra fără probleme. Pe anumite abilități specifice pot fi mai bune generațiile de azi. Dar aici mă refer și la vocabular, de exemplu, la numărul de cuvinte pe care îl știe o persoană”, mai spune George Gunnesch-Luca.
”Bagă bani azi și vei vedea rezultatele peste 18 ani!”
Tânărul își face deja a doua cafea. „E abia 10.30 în Germania”, se scuză pentru aportul de cofeină. Revenim la educație. Ea este cea care poate crește nivelul de inteligență al unei țări și implicit, capacitatea ei de a performa. „Momentan, investițiile mici în educație se simt și se vor simți și în viitor. Mai ales că educația este un proces. Bagi bani astăzi și vezi rezultatele peste 18 ani. Acasă încă se mai învață, familiile încă mai pot produce educație acasă, prin celebrele meditații, părinții se mai ocupă de copii, dar nu este soluție pe viitor. Familia nucleară începe să dispară. Iar emigrația ne va costa”, crede cercetătorul român.
La nivel global, țările care rămân constante la capitolul performanțelor cognitive sunt SUA, Marea Britanie și Coreea de Sud.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro