Un nou studiu arată cât de important este să nu suprasolicităm sistemul medical după ridicarea stării de urgență

Rata de 1,3% este mult mai mică decât cea estimată în fazele incipiente ale epidemiei în SUA (3,8%) sau China (5,6%), când cadrele medicale nu știau bine boala și cum să o combată. 

Dacă ridicarea măsurilor de carantină nu este însoțită de o porție sănătoasă de responsabilitate publică și conduce la explozia numărului de cazuri, riscăm să revenim la acele rate de deces observate inițial prin suprasolicitarea resurselor medicale.

Mortalitatea COVID-19 ține și de locație

Dacă luăm în considerare și cazurile nedetectate, rata de mortalitate COVID-19 în SUA va fi probabil în jurul cifrei de 1%, explică autorii. 

Rata de 1,3% este o estimare, deoarece lucrăm cu informații incomplete. Se bazează pe numarul înregistrat de cazuri și decese disponibile în bazele de date oficiale la data de 20 august.

Studiul a folosit date de la 40.835 de cazuri COVID-19 (dintre care 1.620 fatale) în 116 districte din 33 de state americane. Basu notează că există o variație semnificativă în ratele de deces medii din fiecare district, de la doar 0,5% până la 3,6%. Aceasta variație este cauzată de factori locali, cu calitatea și capacitatea sistemului medical relativ la numărul local de cazuri fiind un element esențial.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Basu susține că prognozele legate de evoluția COVID-19 și a impactului ei folosite de guvernul american se bazează pe presupunerea că măsurile implementate acum – precum distanțarea socială și carantina – vor continua să fie eficiente și în viitor. Chiar și în aceste condiții, adaugă el, guvernul se așteaptă să înregistreze între 100.000 si 200.000 de decese cauzate de coronavirus pană la sfârșitul anului.

Comportamentul individual contează

În același timp, multe state se orientează spre relaxarea restricțiilor impuse publicului, spațiilor publice, și agenților economici, cum face și România. Și aici intervenim noi, publicul și agenții economici. 

Dar resursele rămân limitate și sunt chiar mai uzate decât la începutul pandemiei – fiecare doctor îmbolnăvit în timp ce are grijă de pacienți, fiecare piesă uzată dintr-un instrument medical sau doză de medicament folosită și neînlocuită erodează capacitatea sistemului medical de a funcționa.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Oricât de eficient le distribuim, pur și simplu nu putem îngriji pe toată lumea – în fapt, nu putem îngriji nici măcar o majoritate.

Resursele medicale sunt limitate în România

Conform 360medical.ro, România dispune de un număr total de 120.000 paturi în spitale. Numărul de paturi disponibile la terapie intensivă sunt mult mai reduse, iar cazurile grave de COVID-19 pot fi tratate cu success doar la terapie intensivă. 

Sunt circa 19,5 milioane de români în țară în acest moment, deci avem paturi pentru aproximativ 0,65% din populație. Asta în condițiile în care sistemul medical din România este subfinanțat cronic și suferă sub corupția de la nivelul guvernului de zeci de ani.

Știu că am tot bătut moneda pe acest punct și că probabil vi s-a urât să o auziți/citiți, dar adevărul este că modul în care ne comportăm după ridicarea carantinei va salva – sau ucide – oameni. 

Principala frică a epidemiologilor în acest moment este ca noul coronavirus să nu se comporte precum gripa spaniolă, care a evoluat în patru valuri între 1918 și 1920 – cu cel de-al doilea fiind unul din cele mai mortale epidemii din istorie, dacă nu chiar cel mai mortal. Gripa spaniola a ucis, în total, între 17 și 100 de milioane de oameni.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Pur și simplu încă nu știm dacă coronavirusul va evolua similar. Și până nu știm, trebuie să ne așteptăm la ce e mai rău, cât timp sperăm la cel mai bun scenariu.

Carantina e gata – epidemia, nu

Relaxarea restricțiilor poate părea o victorie. În cel mai bun caz, este o ”non-înfrângere”. Nu este un cec în alb pentru a ne uita complet de coronavirus și a ne întoarce la viața noastră fără sa facem vreo schimbare. 

Cumpărați-vă sau confecționați măști și purtați-le. Spălați-vă pe mâini. Nu beți din același pahar cu alți oameni, indiferent că sunteți la club sau în biserică. Spălați-vă pe mâini cât mai des și dați-vă silința să nu împrăștiați virusul cât de mult puteți. Și, cel mai important, nu uitați că pandemia nu s-a terminat încă, chiar dacă acum ”avem voie afară”.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News