Studiu The Economist: manifestările de stradă ale societății civile au crescut scorul democratic al României. În schimb, la ”cultură politică” suntem sub Sri Lanka și Papua Noua Guinee

Realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU), o divizie a companiei care editează revista britanică The Economist, studiul despre “Indexul Democrației” la nivel global este o analiză amplă prezentată anual începând cu 2006. Sunt analizate 167 de țări, mai puțin microstate de tip Monaco, San Marino, Vanuatu sau Liechtenstein.

• ”Creșterea nivelului de democrație în România”, consemnată în raport, se datorează implicării populației pentru a contrabalansa tentativele politicienilor de la putere de a modifica abuziv legile justiției.
• Stăm însă cel mai rău, dintre țările UE, la ”degradare democratică” . Situația e drastică în întreaga Europă de Est.

Cercetarea ține cont de multiplii parametri, care se coagulează în cinci factori: alegeri libere și corecte, funcționarea guvernului, participare politică, libertăți civile și cultură politică.

Clasificarea finală se împarte în patru segmente: democrații depline, democrații viciate, regim hibrid și regim autoritar. Ultimul este echivalent dictaturilor.

Cel mai scăzut scor global din ultimii 14 ani

Concluzia principală a studiului e una tăioasă: nivelul democrației a înregistrat cel mai scăzut scor global de când există analiza EIU! Indicele actual este 5,44 (pe o scară de la 1 la 10), în scădere cu 0,04 unități față de 2018. E chiar mai rău decât în 2010, în plină criză economică și financiară: 5,46.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

“Declinul din 2019 a fost determinat de o regresie accentuată în America Latină și Africa Sub-Sahariană, una mai mică în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) și de stagnare în restul de patru regiuni acoperite”, arată raportul.

“Creșterea frustrării publice a crescut și participarea politică”

În studiu, România ocupă locul 63, în creștere trei poziții față de 2018 datorită celor  0,11 puncte acumulate în 2019.

Care sunt explicațiile: “Creșterea frustrării publice în raport cu social-democrații (PSD) în ultimii doi ani, în special legat de reformele judiciare văzute ca facilitând corupția, au dus la o creștere a participării politice. Acest lucru s-a manifestat prin proteste majore de stradă, o mișcare anticorupție și o prezență puternică a alegătorilor la alegerile pentru Parlamentul European din mai și în alegerile prezidențiale din noiembrie. Cele din urmă au dus la realegerea unui președinte pro-european, Klaus Iohannis, pe fondul unui angajament de combatere a corupției, alături de cel mai mic sprijin pentru un candidat PSD în 30 de ani”.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Cifrele confirmă analiza: saltul României s-a datorat exclusiv capitolului “participare politică”, scor 5,56 (2019) vs 5,00 (2018), căci la toți ceilalți parametri s-a marcat o stagnare.

Remarcile vin după ce, cu un an înainte, EIU puncta că “scorul României pentru libertățile civile a scăzut în urma implementării în 2018 a mai multor legi care limitează eficacitatea și independența sistemului judiciar.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost, de asemenea, demis în 2018, la cererea ministrului justiției și împotriva punctelor de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii”.

Sub Papua și Sri Lanka la “cultură politică”!

Aflată înspre coada categoriei “democrație viciată” (cele din urmă țări sunt aici Singapore și Hong Kong, loc 75, scor 6,02), România stă însă cel mai rău dintre statele UE. Bunăoară, Bulgaria, care a intrat în Uniune în același timp cu noi, are un index mult mai bun (7.02) și o clasare superioară (loc 47), peste Ungaria sau Polonia.

Cel mai slab scor îl înregistrăm din nou la capitolul cultură politică (4,38), reper la care sunt la egalitate cu Filipine, Ecuador sau Polonia, dar sub Indonezia, Namibia, Sri Lanka sau Papua Noua Guinee!

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

 Cultura politică este un parametru care măsoară deopotrivă coeziunea socială, preferința electoratului pentru un anumit tip de lider, percepțiile asupra unor guverne tehnocrate sau militare, suportul popular pentru panelul democratic, accepțiunea populației față de regulile economice ale democrației sau nivelul de separare al bisericii față de stat.

“Corupție endemică, oameni puternici care ocolesc instituțiile”

Cu România parte integrantă, estul Europei, regiune degradată cel mai mult de la înființarea Indexului Democrației (2006), continuă să fie sensibil la termenii democratici:

 “Îmbunătățirile scorurilor pentru câteva țări, în special Armenia și Ucraina, au fost compensate de scăderea indexurilor pentru altele, în special Belarus și Republica Kârgâză. În total, opt scoruri în 2019 au crescut, nouă au scăzut și 11 au stagnat. Această imagine mixtă sugerează că starea de rău democratică a Europei de Est persistă pe fondul unei culturi politice slabe, dificultăți în protejarea statului de drept, corupția endemică, respingerea de către unele țări a valorilor democratice liberale și o preferință pentru «oamenii puternici», care ocolesc instituțiile politice. Toate acestea creează un fundament slab pentru democrație”.

“Decalaj crescut între elite&politicieni și electorat”

Studiul EIU arată și o serie de argumente legate de regresul global al democrației: “Sondajele efectuate de Centrul de Cercetare Pew au relevat în ultimii ani o disjuncție între nivelurile ridicate de sprijin public pentru democrația de pe glob și o dezamăgire populară profundă față de funcționarea democrației și sistemele de reprezentare politică.

De la crearea indicelui democrației în 2006, am evidențiat deteriorarea progresivă a practicii democrației în cele mai dezvoltate democrații din Occident și o tendință către autoritarism în lumea în curs de dezvoltare. Principalele manifestări ale acestei recesiuni democratice includ:

• un accent tot mai mare pe guvernarea elitelor/experților, mai degrabă decât pe democrația participativă populară;
• o influență din ce în ce mai mare a instituțiilor și organelor de expertiză netrecute printr-un filtru electoral;
• îndepărtarea problemelor de fond de importanță națională de pe agenda politică, strategie decisă în spatele ușilor închise de politicieni, experți sau organisme supranaționale;
• un decalaj din ce în ce mai mare între elitele politice și partide, pe de o parte, și electoratele naționale, pe de altă parte;
• o scădere continuă a libertăților civile, inclusiv libertatea presei și libertatea de exprimare”.

Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în prăbușire

În intervalul 2008-2019, cea mai mare scădere de scor s-a produs în cazul libertăților civile: de la 6,35 la 5,74! Trendul a fost respectat în toate regiunile lumii, cu America Latină și Europa de Est în fruntea topului negativ în domeniu. America de Nord a înregistrat cea mai mică scădere (0,29 puncte), în timp ce Europa de Vest a cunoscut o regresie accelerată (minus 0,42 puncte) din cauza încălcărilor repetate ale libertărții de exprimare și a celei religioase. “În ultimul deceniu, nici un scor din Indicele Democrației nu s-a deteriorat la fel precum cele legate de libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei”, concluzionează studiul EIU. 

SUA trase în jos de funcționarea guvernului

Linia globală descendentă nu a ocolit nici SUA, considerate în mod tradițional modelul planetar în materie de democrație. De la locul 17, în 2010, a ajuns însă pe 25, în 2019, efect al deteriorării funcționării guvernului, cea mai slabă categorie în ultimii patru ani. “Conform sondajelor Gallup, numărul americanilor care aprobă modul în care Congresul (legiuitorul) își exercită atribuțiile a scăzut la 21%, în 2019, față de 40%, în 2000. Republicanii și democrații sunt considerați din ce în ce mai concentrați să-și blocheze reciproc agendele în detrimentul elaborării politicilor naționale. Domnul Trump nu a fost liderul care s-a lăudat că ar putea fi, cel puțin nu pe frontul intern. Răspunsul său la ostilitatea opoziției a fost să treacă la ofensivă și să fie deliberat provocator. Acțiunile politice majore din 2019 – inclusiv escaladarea războiului comercial cu China, relocarea bruscă a trupelor americane din nordul Siriei și uciderea unui general iranian superior – au fost executate fără consultarea Congresului”, subliniază studiul EIU.

9 observații din raportul EIU

• Europa de Vest se laudă cu cel mai mare număr de “democrații depline”, 15, acaparând inclusiv podiumul global, cu Norvegia, Islanda și Suedia; Turcia este singurul “regim hibrid” din regiune
• aproape jumătate din populația planetei (48,4%) trăiește într-un anumit tip de democrație (deplină sau viciată), regăsită în dreptul a 76 de state (45,5% din total)
• doar 5,7% din populația globală are parte de democrație deplină, procent în cădere abruptă din 2016 încoace, după ce SUA a fost retrogradată la categoria “democrație viciată”
• peste o treime din oameni trăiește sub o stăpânire autoritară, majoritatea în China (1,42 miliarde)
• democrațiile complete au crescut la 22 de la 20 față de 2018: Chile, Franța și Portugalia au avansat în top, Malta a retrogradat o categorie din cauza crizei politice apărute ca urmare a descoperirii unor legături între funcționarii guvernamentali și asasinarea unui jurnalist de investigație, Daphne Caruana Galizia, cu doi ani mai devreme
• cu un un index de 6,13, America Latină a fost cea mai slabă regiune în 2019, înregistrând o scădere de 0,11 puncte față de 2018
• regresul din Africa Subsahariană (index 4,26) a continuat în ritm alert, cu 0,1 puncte mai puțin decât în 2018, tendință păstrată din 2012 încoace, de când a început curentul de inversare a câștigurilor “primăverii arabe”
• singura regiune care a crescut în 2019 a fost America de Nord (SUA și Canada), care a înregistrat un timid plus de 0,03 puncte grație unei îmbunătățiri modeste a scorului canadian
• Thailanda a înregistrat cea mai mare creștere în 2019, o îmbunătățire a indexului cu 1,69 puncte și un salt de 38 de locuri în clasament datorită primelor alegeri după lovitura de stat din 2014. În schimb, China are cea mai severă scădere, o alunecare de 23 de poziții în ierarhia globală și un minus de 1,06 puncte

Ce țări au crescut

• Chile, Franța, Portugalia – de la “democrație viciată” la “democrație deplină”
• El Salvador, Thailanda – de la “regim hibrid” la “democrație viciată”
• Algeria – de la “regim autoritar” la “regim hibrid”

Ce țări au scăzut

• Malta – de la “democrație deplină” la “democrație viciată”
• Senegal – de la “democrație viciată” la “regim hibrid”
• Irak, Palestina – de la “regim hibrid” la “regim autoritar”

Top 10 în “Democracy Index 2019”

• 1. Norvegia 9,87
• 2. Islanda 9,58
• 3. Suedia 9,39
• 4. Noua Zeelendă 9,26
• 5. Finlanda 9,25
• 6. Irlanda 9,24
• 7-8. Danemarca 9,22
• Canada 9,22
• 9. Australia 9,09
• 10. Elveția 9,03

Ultimele 5 poziții în “Democracy Index 2019”

• 163. Ciad 1,61
• 164. Siria 1,43
• 165. Republica Centrafricană 1,32
• 166. Congo 1,13
• 167. Coreea de Nord 1,08

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro