ComenteazăRealizat de The Economist Intelligence Unit (EIU), o
divizie a companiei care editează revista britanică The Economist, studiul
despre “Indexul Democrației” la nivel global este o analiză amplă prezentată
anual începând cu 2006. Sunt analizate 167 de țări, mai puțin microstate de tip
Monaco, San Marino, Vanuatu sau Liechtenstein.
- ”Creșterea nivelului de democrație în
România”, consemnată în raport, se datorează implicării populației pentru a
contrabalansa tentativele politicienilor de la putere de a modifica abuziv legile
justiției. - Stăm însă cel mai rău, dintre țările UE,
la ”degradare democratică” . Situația e drastică în întreaga Europă de Est.
Cercetarea ține cont de multiplii parametri, care se
coagulează în cinci factori: alegeri libere și corecte, funcționarea guvernului,
participare politică, libertăți civile și cultură politică.
Clasificarea finală se împarte în patru segmente:
democrații depline, democrații viciate, regim hibrid și regim autoritar.
Ultimul este echivalent dictaturilor.
Cel mai scăzut scor global din ultimii 14
ani
Concluzia principală a studiului e una tăioasă:
nivelul democrației a înregistrat cel mai scăzut scor global de când există
analiza EIU! Indicele actual este 5,44 (pe o scară de la 1 la 10), în scădere
cu 0,04 unități față de 2018. E chiar mai rău decât în 2010, în plină criză
economică și financiară: 5,46.
“Declinul din 2019 a fost determinat de o
regresie accentuată în America Latină și Africa Sub-Sahariană, una mai mică în
Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) și de stagnare în restul de patru
regiuni acoperite”, arată raportul.
“Creșterea frustrării publice a crescut și
participarea politică”
În studiu, România ocupă locul 63, în creștere trei
poziții față de 2018 datorită celor 0,11
puncte acumulate în 2019.
Care sunt explicațiile: “Creșterea frustrării publice în raport cu social-democrații (PSD) în ultimii doi ani, în special legat de reformele judiciare văzute ca facilitând corupția, au dus la o creștere a participării politice. Acest lucru s-a manifestat prin proteste majore de stradă, o mișcare anticorupție și o prezență puternică a alegătorilor la alegerile pentru Parlamentul European din mai și în alegerile prezidențiale din noiembrie. Cele din urmă au dus la realegerea unui președinte pro-european, Klaus Iohannis, pe fondul unui angajament de combatere a corupției, alături de cel mai mic sprijin pentru un candidat PSD în 30 de ani”.
Cifrele confirmă analiza: saltul României s-a datorat
exclusiv capitolului “participare politică”, scor 5,56 (2019) vs 5,00 (2018),
căci la toți ceilalți parametri s-a marcat o stagnare.
Remarcile vin după ce, cu un an înainte, EIU puncta că
“scorul României pentru libertățile civile a scăzut în urma implementării în
2018 a mai multor legi care limitează eficacitatea și independența sistemului
judiciar.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție
(DNA) a fost, de asemenea, demis în 2018, la cererea ministrului justiției și
împotriva punctelor de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii”.
Sub Papua și Sri Lanka la “cultură politică”!
Aflată înspre coada categoriei “democrație viciată”
(cele din urmă țări sunt aici Singapore și Hong Kong, loc 75, scor 6,02),
România stă însă cel mai rău dintre statele UE. Bunăoară, Bulgaria, care a
intrat în Uniune în același timp cu noi, are un index mult mai bun (7.02) și o
clasare superioară (loc 47), peste Ungaria sau Polonia.
Cel mai slab scor îl înregistrăm din nou la capitolul
cultură politică (4,38), reper la care sunt la egalitate cu Filipine, Ecuador
sau Polonia, dar sub Indonezia, Namibia, Sri Lanka sau Papua Noua Guinee!
Cultura
politică este un parametru care măsoară deopotrivă coeziunea socială,
preferința electoratului pentru un anumit tip de lider, percepțiile asupra unor
guverne tehnocrate sau militare, suportul popular pentru panelul democratic,
accepțiunea populației față de regulile economice ale democrației sau nivelul
de separare al bisericii față de stat.
“Corupție endemică, oameni puternici care
ocolesc instituțiile”
Cu România parte integrantă, estul Europei, regiune
degradată cel mai mult de la înființarea Indexului Democrației (2006), continuă
să fie sensibil la termenii democratici:
“Îmbunătățirile
scorurilor pentru câteva țări, în special Armenia și Ucraina, au fost
compensate de scăderea indexurilor pentru altele, în special Belarus și
Republica Kârgâză. În total, opt scoruri în 2019 au crescut, nouă au scăzut și
11 au stagnat. Această imagine mixtă sugerează că starea de rău democratică a
Europei de Est persistă pe fondul unei culturi politice slabe, dificultăți în
protejarea statului de drept, corupția endemică, respingerea de către unele
țări a valorilor democratice liberale și o preferință pentru «oamenii
puternici», care ocolesc instituțiile politice. Toate acestea creează un
fundament slab pentru democrație”.
“Decalaj crescut între
elite&politicieni și electorat”
Studiul EIU arată și o serie de argumente legate de regresul
global al democrației: “Sondajele efectuate de Centrul de Cercetare Pew au relevat
în ultimii ani o disjuncție între nivelurile ridicate de sprijin public pentru
democrația de pe glob și o dezamăgire populară profundă față de funcționarea
democrației și sistemele de reprezentare politică.
De la crearea indicelui democrației în 2006, am
evidențiat deteriorarea progresivă a practicii democrației în cele mai
dezvoltate democrații din Occident și o tendință către autoritarism în lumea în
curs de dezvoltare. Principalele manifestări ale acestei recesiuni democratice
includ:
- un accent tot mai mare pe guvernarea elitelor/experților, mai degrabă decât pe democrația participativă populară;
- o influență din ce în ce mai mare a instituțiilor și organelor de expertiză netrecute printr-un filtru electoral;
- îndepărtarea problemelor de fond de importanță națională de pe agenda politică, strategie decisă în spatele ușilor închise de politicieni, experți sau organisme supranaționale;
- un decalaj din ce în ce mai mare între elitele politice și partide, pe de o parte, și electoratele naționale, pe de altă parte;
- o scădere continuă a libertăților civile, inclusiv libertatea presei și libertatea de exprimare”.
Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei în prăbușire
În intervalul 2008-2019, cea mai mare scădere de scor s-a produs în cazul
libertăților civile: de la 6,35 la 5,74! Trendul a fost respectat în toate
regiunile lumii, cu America Latină și Europa de Est în fruntea topului negativ
în domeniu. America de Nord a înregistrat cea mai mică scădere (0,29 puncte),
în timp ce Europa de Vest a cunoscut o regresie accelerată (minus 0,42 puncte)
din cauza încălcărilor repetate ale libertărții de exprimare și a celei
religioase. “În ultimul deceniu, nici un scor din Indicele Democrației nu s-a
deteriorat la fel precum cele legate de libertatea de exprimare și libertatea
mass-mediei”, concluzionează studiul EIU.
SUA trase în jos de funcționarea guvernului
Linia globală
descendentă nu a ocolit nici SUA, considerate în mod tradițional modelul
planetar în materie de democrație. De la locul 17, în 2010, a ajuns însă pe 25,
în 2019, efect al deteriorării funcționării guvernului, cea mai slabă categorie
în ultimii patru ani. “Conform sondajelor Gallup, numărul americanilor care
aprobă modul în care Congresul (legiuitorul) își exercită atribuțiile a scăzut
la 21%, în 2019, față de 40%, în 2000. Republicanii și democrații sunt
considerați din ce în ce mai concentrați să-și blocheze reciproc agendele în
detrimentul elaborării politicilor naționale. Domnul Trump nu a fost liderul
care s-a lăudat că ar putea fi, cel puțin nu pe frontul intern. Răspunsul său
la ostilitatea opoziției a fost să treacă la ofensivă și să fie deliberat
provocator. Acțiunile politice majore din 2019 – inclusiv escaladarea
războiului comercial cu China, relocarea bruscă a trupelor americane din nordul
Siriei și uciderea unui general iranian superior – au fost executate fără
consultarea Congresului”, subliniază studiul EIU.
9 observații din raportul EIU
- Europa de Vest se laudă cu cel mai mare
număr de “democrații depline”, 15, acaparând inclusiv podiumul global, cu
Norvegia, Islanda și Suedia; Turcia este singurul “regim hibrid” din regiune - aproape jumătate din populația planetei
(48,4%) trăiește într-un anumit tip de democrație (deplină sau viciată),
regăsită în dreptul a 76 de state (45,5% din total) - doar 5,7% din populația globală are parte
de democrație deplină, procent în cădere abruptă din 2016 încoace, după ce SUA
a fost retrogradată la categoria “democrație viciată” - peste o treime din oameni trăiește sub o
stăpânire autoritară, majoritatea în China (1,42 miliarde) - democrațiile complete au crescut la 22 de
la 20 față de 2018: Chile, Franța și Portugalia au avansat în top, Malta a
retrogradat o categorie din cauza crizei politice apărute ca urmare a
descoperirii unor legături între funcționarii guvernamentali și
asasinarea unui jurnalist de investigație, Daphne Caruana Galizia, cu doi ani
mai devreme - cu un un index de 6,13, America Latină a
fost cea mai slabă regiune în 2019, înregistrând o scădere de 0,11 puncte față
de 2018 - regresul din Africa Subsahariană (index
4,26) a continuat în ritm alert, cu 0,1 puncte mai puțin decât în 2018,
tendință păstrată din 2012 încoace, de când a început curentul de inversare a câștigurilor
“primăverii arabe” - singura regiune care a crescut în 2019 a fost
America de Nord (SUA și Canada), care a înregistrat un timid plus de 0,03
puncte grație unei îmbunătățiri modeste a scorului canadian - Thailanda a înregistrat cea mai mare
creștere în 2019, o îmbunătățire a indexului cu 1,69 puncte și un salt de 38 de
locuri în clasament datorită primelor alegeri după lovitura de stat din 2014.
În schimb, China are cea mai severă scădere, o alunecare de 23 de poziții în
ierarhia globală și un minus de 1,06 puncte
Ce țări au crescut
- Chile, Franța, Portugalia – de la “democrație viciată” la “democrație deplină”
- El Salvador, Thailanda – de la “regim hibrid” la “democrație viciată”
- Algeria – de la “regim autoritar” la “regim hibrid”
Ce țări au scăzut
- Malta – de la “democrație deplină” la “democrație viciată”
- Senegal – de la “democrație viciată” la “regim hibrid”
- Irak, Palestina – de la “regim hibrid” la “regim autoritar”
Top 10 în “Democracy Index 2019”
- 1. Norvegia 9,87
- 2. Islanda 9,58
- 3. Suedia 9,39
- 4. Noua Zeelendă 9,26
- 5. Finlanda 9,25
- 6. Irlanda 9,24
- 7-8. Danemarca 9,22
- Canada 9,22
- 9. Australia 9,09
- 10. Elveția 9,03
Ultimele 5 poziții în “Democracy Index 2019”
- 163. Ciad 1,61
- 164. Siria 1,43
- 165. Republica Centrafricană 1,32
- 166. Congo 1,13
- 167. Coreea de Nord 1,08