Studiu: Timpul petrecut pe reţelele sociale creşte riscul de a crede în informaţii false despre COVID-19

Studiul, publicat în jurnalul Telematics and Informatics, a arătat, de asemenea, că nivelul de preocupare şi griji faţă de COVID-19 creşte forţa cu care oamenii ajung să creadă în aceste informaţii greşite. 

Ce factori protejează împotriva ştirilor false

Doi factori slăbesc însă forţa credinţelor în informaţii false: încrederea în oamenii de ştiinţă şi o preferinţă pentru “eterogenitatea discuţiei” – adică preferinţa oamenilor pentru a discuta cu persoane care au perspective diferite de-ale lor.

Rezultatele indică posibile soluţii practice pentru a combate răspândirea de informaţii false, crede Yan Su, doctorand în Comunicare la Universitatea de Stat din Washington.

Este important ca platformele de social media să implementeze instrumente de fact-checking. Dacă nu există niciun fel de fact-checking, oamenii aleg să creadă ceea ce le confirmă credinţele lor preexistente.

Yan Su:

Expunerea la idei diferite ajută la autocorecţie

“Este, de asemenea, important ca oamenii să încerce să iasă din zonele lor de confort, din spaţiile de ecou ale ideilor, pentru a vorbi cu oameni care au puncte de vedere şi ideologii politice diferite.”

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Pentru studiu, Su a analizat răspunsurile date de oameni într-un amplu sondaj electoral în SUA (American National Election Studies Exploratory Testing Survey), realizat la începutul pandemiei. 

Dintre cei 3.080 care au completat chestionare, puţin peste 480 spuneau că au crezut cel puţin una dintre următoarele două informaţii false despre COVID-19: că virusul fusese dezvoltat intenţionat într-un laborator, respectiv că deja exista un vaccin pentru virus. Respondenții au fost rugaţi, de asemenea, să evalueze cât de încrezători erau faţă de aceste credinţe. 

Su a comparat aceste date cu alte răspunsuri ale participanţilor la sondaj, legate de cum folosesc reţelele sociale, nivelul lor de anxietate şi încrederea în oamenii de ştiinţă, precum şi cât de mult preţ pun pe dialogurile cu oamenii cu puncte de vedere diferite sau contradictorii.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Cercetătorul a descoperit un efect de amplificare la utilizatorii de social media care erau în mod special îngrijoraţi cu privire la coronavirus. 

Cu cât foloseşti mai mult social media, se pare, cu atât mai probabil este să fii mai îngrijorat legat de COVID-19, probabil pentru că există multe teorii ale conspiraţiei sau nefondate pe reţelele sociale. În schimb, acest lucru poate declanşa un nivel mare de anxietate ceea ce duce la o credinţă mai mare în informaţii false.

Yan Su, cercetător:

3 din 10 americani credeau că virusul a fost creat în laborator

Datele din sondaj au fost colectate la începutul pandemiei. Cam în aceeaşi perioadă, un studiu al Pew Research Center arăta că, la nivel naţional, 3 din 10 americani credeau despre coronavirus că a fost creat într-un laborator, deşi nu exista nicio dovadă pentru această afirmaţie. Iar o treime din americani credea că există deja un vaccin pentru virus.

Potrivit lui Su, este nevoie de mai multă cercetare pe acest subiect, deoarece continuă să se prolifereze informaţii false şi poveşti care induc oamenii în eroare în legătură cu pandemia. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro