ComenteazăGroenlanda are cea de-a doua calotă glaciară, ca mărime, din lume, după Antarctica și are o suprafață de 1,8 miliarde de kilometri pătrați.
„Ca şi celelalte zone ale lumii, Groenlanda este vulnerabilă în faţa intensificării evenimentelor meteorologice extreme”, a subliniat autorul principal al studiului, Thomas Slater, cercetător la Universitatea Leeds din Marea Britanie, potrivit France 24.
Monitorizarea din satelit le-a permis oamenilor de ştiinţă să estimeze cu rapiditate şi cu precizie cantitatea de gheaţă topită în fiecare an şi să o introducă apoi în formula de calcul privind creşterea nivelului mărilor.
Îngrijorarea cercetătorilor vine din faptul că ritmul încălzirii în regiunea Arctică este de 3 ori mai accentuat decât în restul lumii, iar cantitatea de gheață care se găsește în Groenlanda poate crește nivelul oceanelor cu până la 6 metri, dacă se topește complet, potrivit studiului.
„Estimările obţinute prin programe de modelare computerizată sugerează că banchiza groenlandeză va contribui până în anul 2100 la o creştere a oceanelor cuprinsă între trei şi 23 de centimetri”, a explicat Amber Leeson, cercetătoare la Universitatea Lancaster şi coautoare a studiului, potrivit France24.
Studiul a mai arătat că din gheața pierdută în ultimii 10 ani, o treime s-a topit în verile anilor 2012 și 2019.
„Aceste noi estimări ale ritmului de topire a gheșii ne vor ajuta să înțelegem mai bine acest proces complex și poate ne va permite să ne îmbunătățim estimările prvind creșterea viitoare a nivelului mărilor și oceanelor”, mai spune Amber Leeson.
Chiar și așa, estimările ce privesc la contribuția topirii gheții din Groenlanda la creșterea nivelului mării este dificilă pentru oamenii de știință. Aceștia trebuie, de asemenea, să ia în calcul și alte cauze ale acestui fenomen, cum este, de exemplu, topirea altor calote glaciare masive, de pe glob.