ComenteazăAcesta a fost și cazul pentru aproximativ două din cinci persoane din Letonia (43,4%), Bulgaria (41,6%), Croația (39,3%) și Polonia (39,2%).
Față de anul precedent, ponderea populației care locuiește în locuințe supraaglomerate a scăzut ușor în toate aceste țări, cu excepția Letoniei (+1,5 puncte procentuale), cu cea mai puternică scădere înregistrată în Polonia (-1,3 pp).
La capătul opus al scării, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) și Olanda (4,1%).
În UE, mai mult de una din trei persoane (33,0%) au trăit în locuințe subocupate în 2018, ceea ce înseamnă că locuințele au fost considerate a fi prea mari, în ceea ce privește spațiul și mai exact dormitoare, pentru nevoile gospodăriei. Rata de supraaglomerație scade ușor în țările cu cele mai mari rate.
Ponderea tinerilor și a copiilor care trăiesc în locuințe supraaglomerate este mult mai mare decât în cazul persoanelor în vârstă. În 2018, aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele în vârstă de 18 ani sau mai puțin trăiau în locuințe supraaglomerate în UE, în timp ce doar 6,9% dintre cei în vârstă de 65 de ani și mai mari au făcut-o. În special, 40,2% dintre tinerii din UE care locuiau în gospodării cu risc de sărăcie trăiau și în locuințe supraaglomerate.
În România, doar 12% din vârstnici locuiau în locuințe cu prea multe camere
Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mari (46,9%) din UE trăiau în locuințe subocupate în 2018. Acesta a fost cazul pentru marea majoritate a persoanelor în vârstă din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) ) și Malta (86,7%), în timp ce relativ puțini vârstnici locuiau în locuințe cu prea multe camere din România (12,0%), Letonia (13,3%), Croația (16,9%) și Polonia (17,8%).