Studiu UNICEF. Cum afectează schimbările climatice viața copiilor: „Corpurile și mințile lor sunt deosebit de vulnerabile la poluare, bolile mortale și vremea extremă”

În Europa, Canada și Statele Unite, copiii cu astm și alte afecțiuni respiratorii au avut probleme de respirație și mai grave, cauzate de inhalarea particulelor produse de fumul de incendiu în plămânii lor tineri. Și în România, schimbările climatice au un efect direct asupra sănătății copiilor.

„Ei sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbării climei, iar cei care locuiesc în comunități cu venituri mici sunt expuși unui risc deosebit de mare de vătămare. Corpurile și mințile lor sunt deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice, cum ar fi poluarea, bolile mortale și vremea extremă. Cu toate acestea, ele au fost în mare parte în discursul și finanțarea globală privind schimbările climatice”, se precizează în raportul UNICEF. 

Potrivit documentului, aproape toți copiii sunt deja expuși la cel puțin un pericol major, șoc sau stres climatic și de mediu și aproape jumătate (un miliard de copii) trăiesc în țări cu risc extrem de ridicat. 

Risc mediu pentru copiii români

Copiii români au un risc general mediu în ceea ce privește pericolul privind schimbările climatice. Astfel, România ocupă locul 127, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raportul UNICEF, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În ceea ce privește pilonul reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), iar indicele de risc climatic și de mediu este de 4,1 (severitate medie).

Pe primele locuri se află țări din centrul și estul Africii (Somalia, Nigeria, Congo, Niger, Angola, Mozambic, Madagascar), dar și India, Afganistan și Pakistan, cu indici între 7,5 și 8,5. De cealaltă parte, cel mai mic risc în ceea ce privește schimbările climatice pentru copii se înregistrează în Suedia, Finlanda, Estonia, Islanda și Noua Zeelandă, unde scorurile sunt între 1,6 și 1,8.

Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2 (date din anul 2022), care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.

Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial.

În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Viața, sănătatea și bunăstarea copiilor, amenințate de schimbările climatice

Analiza UNICEF arată că până în 2022 un număr mare de copii locuiau deja în zone cu vulnerabilitate ridicată sau extrem de mare a apei (niveluri scăzute sau foarte scăzute ale serviciului de apă potabilă combinate cu risc ridicat sau foarte mare de stres hidric, variabilitate interanuală, variabilitate sezonieră, apele subterane) și se preconizează că problema se va agrava mult în viitor.

Cifrele copiiilor afectați de inundații și secetă:

• Aproape un miliard de copii (953 de milioane) sunt expuși la stres hidric ridicat sau extrem de mare. 

• 739 de milioane de copii sunt expuși unui deficit mare sau extrem de mare de apă. 

• 436 de milioane de copii trăiesc în zone cu vulnerabilitate ridicată sau extrem de ridicată la apă. 

• 470 de milioane de copii se confruntă cu un risc ridicat sau extrem de mare de secetă.

Seceta în curs din Cornul Africii (Etiopia, Somalia, Djibouti și Eritrea) și deșertificarea în întreaga regiune Sahel, împreună cu deficitul de apă în creștere în Orientul Mijlociu, vor avea consecințe de amploare pentru copii. De asemenea, evenimentele meteorologice exacerbate de climă au crescut de șase ori în Asia de Est și regiunea Pacificului în ultimii 50 de ani.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

În Africa, 39 din 49 de țări cu date disponibile au un scor general CCRI în clasa de risc „extrem de ridicat” sau „înalt”. Se preconizează că temperaturile de vară vor crește cu până la 4°C până în 2071-2100 în comparație cu temperaturile preindustriale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„În următorii 30 de ani, se așteaptă să se nască aproximativ 4,2 miliarde de copii. Nu va exista un «nou climat normal» pentru ei. În întreaga lume, extremele de secetă, căldură și inundații devin din ce în ce mai frecvente și urmează să devină mai severe, unele regiuni confruntându-se deja cu fluctuații între cele trei, iar infrastructura și serviciile se luptă să facă față”, se arată în analiza UNICEF.

Vulnerabilitățile copiilor la efectele la fenomenele meteo extreme:

– Bolile mortale ale copilăriei se răspândesc mai mult din cauza degradării mediului și a schimbărilor climatice;

– Copiii sunt mai predispuși să sufere de poluarea aerului decât adulții;

– Sugarii și copiii mici sunt mai puțin capabili să-și regleze temperatura corpului și sunt mai predispuși la deshidratare, făcându-i mai vulnerabili în timpul valurilor de căldură extreme;

– Malnutriția copiilor este agravată de neregulile recoltelor și de creșterea prețurilor alimentelor, care este exacerbată de temperaturi mai ridicate și precipitații crescute legate de schimbările climatice;

– Viața a 40 de milioane de copii este afectată în fiecare an din cauza dezastrelor exacerbate de schimbările climatice, iar acest număr continuă să crească;

– Căldura extremă este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală, inclusiv tulburarea de stres posttraumatic și depresia la copii și adolescenți. În 2021, peste trei sferturi din apelurile umanitare ale Organizației Națiunilor Unite au apărut cel puțin parțial dintr-un eveniment meteorologic extrem – în creștere de la 36% în 2000.

„În ciuda vulnerabilității lor unice, copiii au fost în mare măsură ignorați, în răspunsul la schimbările climatice. Doar 2,4% din finanțarea climatică din fondurile-cheie multilaterale pentru climat sprijină proiecte care încorporează activități adaptate copiilor”, se mai precizează în analiza UNICEF.

Foto ilustrativ: 123rf

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro