ComenteazăMedicul român și colegii săi au ajuns la această concluzie analizând baza de date a spitalului, mai exact datele privind personalul medical. Cercetătorii au constatat că rata îmbolnăvirilor de COVID e mult mai mică în rândul medicilor și asistentelor care au făcut vaccinul antigripal toamna trecută.
Angajații spitalului vaccinați antigripal anul trecut prezentau cu 39% mai puține riscuri de infectare cu coronavirus la 1 iunie 2020.
În vreme ce 2,23% dintre cei nevaccinați au luat SARS-CoV-2 până la sfârșitul primăverii, doar 1,33% dintre cei imunizați pentru gripa comună au contractat noul coronavirus, arată studiul postat de dr. Netea și echipa lui pe portalul MedRxiv, la mijlocul acestei luni.
Studiul nu a trecut încă prin procesul de peer-review – nu a fost analizat și validat de alți specialiști din domeniu -, iar specialiștii atrag atenția că există posibilitatea să existe și o altă explicație pentru această rată scăzută de infectare (un comportament mai prudent, de exemplu), însă datele obținute intrigă comunitatea oamenilor de știință, care sunt de acord că analiza trebuie aprofundată, pentru a se vedea dacă nu cumva ipoteza chiar stă în picioare.
Dincolo de studierea statisticilor, dr. Netea și echipa de medici de la Radboud University Medical Center au condus și un experiment menit să arate cum funcționează – dacă funcționează -, vaccinul antigripal împotriva noului coronavirus.
S-a constatat că după imunizarea la gripa clasică, organismul uman fabrică mai multe citokine; în cazul infectării cu noul coronavirus, acestea atacă patogenul în stadii incipiente, împiedicând evoluția bolii spre un stadiu sever. Dacă ”atacul” e suficient de puternic, simptomele pot fi atât de ușoare, încât persoana infectată nici să nu-și dea seama că are COVID.
Poate părea straniu cu tocmai citokinele, incriminate pentru unele cazuri grave de COVID și chiar decesele unor persoane fără comorbidități – ca urmare a declanșării așa-numitei ”furtuni de citokine” – să fie folositoare la îndepărtarea noului patogen, însă Maziar Divangahi, imunolog la Institutul de Cercetare al McGill University Health Center explică: ”Citokinele eliberate la debutul bolii anihilează virusul, doar cele eliberate în stadiu avansat agravează boala”.
Maziar Divangahi este unul dintre cei care susține aprofundarea acestui studiu. La fel, Ellen Foxman, imunolog la Yale School of Medicine.
Dr. Foxman crede că, în cazul de față, poate fi vorba despre ”imunitatea învățată” – vaccinul ar stimula nu doar sistemul imunitar adaptativ, care fabrică anticorpi ce pot recunoaște și anihila un patogen cu care s-au mai confruntat în trecut, ci și sistemul imunitar primar, îmbunătățind astfel capacitatea organismului de a lupta cu o varietate de infecții.
Există dovezi, în literatura de specialitate, că această imunitate învățată există și poate oferi o protecție la scară largă, în fața altor patogeni decât cei pentru care vaccinul a fost conceput.
Dr. Ellen Foxman:
Și alte studii recente arată o legătură între vaccinurile antigripale și o rată de risc redusă de infectare cu noul coronavirus ori de dezvoltare a unor forme severe, mai scrie Scientific American.
În două cercetări publicate în jurnalul medical Vaccine, în septembrie, respectiv în Medical Virology, în iunie, oamenii de știință arătau că în zonele din Italia unde populația e îmbătrânită, iar persoanele peste 65 de ani au fost vaccinate antigripal toamna trecută, rata de infectare cu noul coronavirus a fost mai mică decât în restul țării.
Dintr-o altă lucrare, realizată de cercetătorii de la Mayo Clinic și publicată în iunie, reiese că adulții imunizați la gripă, dar și la alte boli, precum poliomielita, rujeola, rubeola și hepatita, prezintă riscuri mai mici de a face COVID.
În prezent, sunt în derulare peste 20 de teste în lume pentru a determina dacă vaccinul anti-TBC oferă protecție în fața SARS-CoV-2. Dr. Mihai Netea face parte din echipa implicată într-una din aceste cercetări.