Raidurile poliției ordonate de Ministerul de Interne din Pristina asupra a patru organizații care lucrează în zonele populate de sârbi, care au avut loc la câteva zile după schimbarea monedei, au intensificat temerile legate de deteriorarea situației de securitate.

Oficialii sârbi spun că măsura bruscă de a închide operațiunile va afecta negativ viața de zi cu zi a etnicilor sârbi care depind de serviciile sociale ale acestora.

UE a criticat luni Pristina pentru că a luat măsuri „unilaterale” care se teme că vor duce la o deteriorare și mai mare a relațiilor cu Serbia, care refuză să recunoască independența Kosovo.

„Aceste măsuri sunt îngrijorătoare, deoarece nu contribuie la detensionarea situației”, a declarat Josep Borell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe.

„Ele nu sunt coordonate; sunt luate unilateral, fără nivelul necesar de consultare prealabilă pentru a preîntâmpina sau preveni impactul negativ pe care l-ar putea avea pe teren”.

Euro a fost moneda de facto în Kosovo de când acesta și-a declarat independența în 2008, la zece ani după ce majoritatea de etnie albaneză a țării s-a angajat într-un scurt război de independență care a dus în cele din urmă la intervenția NATO și la retragerea forțelor sârbe.

Însă etnicii sârbi, care reprezintă aproximativ 5% din populația de 1,8 milioane de locuitori, folosesc în continuare dinarul, ceea ce reflectă refuzul lor de a accepta statutul de stat al Kosovo.

Zeci de mii de persoane din 10 municipalități depind de pensiile, salariile și prestațiile sociale denominate în dinari și distribuite de Belgrad.

Comunitatea internațională a îndemnat guvernul kosovar să amâne politica exclusiv în euro, afirmând că decizia de schimbare a monedei, anunțată de banca centrală la jumătatea lunii ianuarie, nu a lăsat suficient timp pentru adaptare.

Urmărește-ne pe Google News