ComenteazăPotrivit Reuters, 13 persoane și 12 companii sunt vizate de aceste sancțiuni.
„Continuarea susţinerii terorismului de către Iran şi a dezvoltării programului său ballistic reprezintă o ameninţare pentru regiune, pentru partenerii noştri din lume şi pentru Statele Unite”, a declarat directorul Biroului pentru Controlul Activelor Externe din cadrul Departamentului Trezoreriei, John E. Smith.
Înainte de anunţ, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a declarat că „Iranul nu este impresionat de ameninţări, pentru că securitatea noastră provine de la oameni”. „Nu ne vom folosi niciodată armele împotriva nimănui, cu excepţia cazurilor de autoapărare”, a adăugat el.
Măsurile, luate în primele săptămâni ale mandatului lui Donald Trump, reflectă dorinţa administraţiei sale de a adopta o poziţie fermă faţă de Iran încă de la început. Pe tot parcursul campaniei sale electorale, miliardarul a acuzat administraţia Obama că nu a fost suficient de dură faţă de Teheran şi a promis să ia măsuri, după ce va fi ales.
Mai precis, multe dintre restricţiile impuse Iranului în replică la programul său nuclear au fost ridicate în ultimii ani ai administraţiei Obama, în cadrul acordului negociat cu Washingtonul şi marile puteri.
Vineri dimineaţă, Trump a avertizat pe Twitter: „Iranul se joacă cu focul – nu apreciază cât de ‘blând a fost preşedintele Obama cu ei. Eu nu”. Administraţia americană a pus în gardă Teheranul, denunţând un ”comportament destabilizator” iranian în Orientul Mijlociu şi citând testul de rachetă confirmat de iranieni.
Ministrul iranian al Apărării, generalul Hossein Dehghan, a confirmat că un ”test” de arachetă a fost efectuat, dând asigurări că acesta nu este în contradicţie cu acordul în dosarul nuclear din iulie 2015, încheiat cu şase mari puteri, şi nici cu Rezoluţia ONU 2231 care l-a aprobat.
Această rezoluţie îndeamnă Iranul ”să nu desfăşoare vreo activitate legată de rachete balistice concepute să poarte un focos nuclear”. Teheranul a afirmat mereu că rachetele sale nu sunt concepute în acest scop.
În urmă cu două zile, şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif a îndemnat Statele Unite să nu mai caute un ”pretext” pentru a crea ”noi tensiuni” între cele două ţări.
Tensiunile dintre Teheran şi Washington, care şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în 1980, imediat după Revoluţia islamică din 1979, s-au accentuat după ce republicanul Donald Trump a devenit preşedinte pe 20 ianuarie.
Guvernul iranian a decis să aplice principiul reciprocităţii după decizia Washingtonului de a interzice, timp de trei luni, intrarea în Statele Unite a cetăţenilor din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, printre care şi Iranul.
Numeroşi iranieni – peste un milion trăiesc în mod legal în Statele Unite – au fost blocaţi pe mai multe aeroporturi, în întreaga lume, în urma acestei decizii catalogate drept ”ruşinoasă” de către Teheran.