Acuzații de spionaj industrial
Motivul invocat a fost acela că CGN și subsidiarele sale ”ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China”.
Rick Perry – secretarul american al Energiei – s-a declarat îngrijorat, în luna mai, cu privire la CGN atunci când a fost întrebat în Congresul SUA despre proiectul din România.
Cooperare cu americanii?
Reamintim, declarația comună a președinților Trump și Iohannis include o referire la energia nucleară civilă.
”România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, potrivit acesteia.
În acest moment, singurii producători americani care realizează reactoare nucleare sunt Westinghouse – o fostă filială a gigantului japonez Toshiba și GEH – o companie mixtă între General Electric și Hitachi.
La acestea se adaugă NuScale, care produce mini-reactoare.
Odiseea investiției de la Cernavodă
Proiectul realizării Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă durează încă din anii 80, când Nicolae Ceaușescu dorea să instaleze cinci reactoare pe platformă.
Unitatea 1 a fost dată în funcțiune în anul 1996, iar Reactorul 2 în anul 2007.
Pentru celelalte două unități a existat o companie de proiect ce avea ca investitori grupurile RWE, Engie, CEZ, Enel, Arcelor Mittal și Iberdrola. Afacerea a căzut în perioada 2010-2011, din cauza crizei și a reorientării către energie regenerabilă a investitorilor.
Ulterior, din 2013 statul român a dus negocieri cu chinezii. În anul 2014 s-a semnat un memorandum cu China General Nuclear Corp, iar în primăvara acestui an s-a semnat Acordul Investitorilor.
Proiectul actual necesită investiții de 6,4 miliarde de euro.