17 comentariiPreședintele Joe Biden a aprobat joi, după o lungă ezitare, furnizarea de bombe cu dispersie către Ucraina, scrie Washington Post, o informație încă neoficială, dar care pare a fi confirmată și de alte surse americane, printre care Associated Press și CNN.
Măsura, care va ocoli legislația americană ce interzice producția, utilizarea sau transferul de muniții cu dispersie cu o rată de eșec de peste 1%, vine pe fondul îngrijorării generate de lentoarea contraofensivei ucrainene și a temerilor că forțele Kievului vor rămâne fără proiectile convenționale pentru artilerie.
Decizia urmează unor lungi luni de dezbateri interne ale administrației cu privire la oportunitatea de a furniza aceste muniții controversate, care sunt deja folosite de Rusia și Ucraina pe front.
Potrivit informațiilor New York Times, Biden a fost supus unei presiuni constante din partea lui Volodimir Zelenski, care a susținut că munițiile sunt cea mai bună modalitate de a-i ucide pe rușii baricadați în tranșeele ce blochează contraofensiva Ucrainei.
Timp de luni, Biden și consilierii săi au încercat să amâne decizia, sperând că Ucraina nu va avea nevoie de muniții. SUA s-au temut, printre altele, că ar putea pierde aparentul avantaj moral din război, folosind o armă pe care multe țări o condamnă.
De asemenea, administrația a fost conștientă de faptul că trimiterea acestor bombe în Ucraina ar fi o decizie nepopulară în rândul aliaților și al membrilor propriului partid. Și asta pentru că, de-a lungul anilor, mulți democrați au condus campanii de interzicere a utilizării armelor cu dispersie de către trupele americane.
De fapt, chiar administrația a avut o poziție critică cu privire la folosirea de către Rusia a acestor arme, în timpul războiului.
Când, la cinci zile de la începerea invaziei, Jen Psaki, pe atunci secretară de presă Casei Albe, a fost chestionată pe tema utilizării de către Rusia a armelor neconvenționale, inclusiv a munițiilor cu dispersie, ea a spus: „Dacă e adevărat, ar putea fi o crimă de război”.
Promisiunile Pentagonului, îndoielile experților
Departamentul de Stat, scrie New York Times, a fost ultimul bastion al rezistenței în fața deciziei, diplomații invocând atât preocupările umanitare, cât și temerile că SUA ar fi într-un drastic dezacord cu aliații.
Biden a fost convins, au declarat oficialii, după ce Pentagonul a susținut că va furniza Ucrainei o versiune „îmbunătățită” a armei, care are o „rată de eșec” de aproximativ 2%.
Oficialii au precizat că Rusia a folosit munițiile sale cu dispersie în Ucraina în cea mai mare parte a războiului, iar acestea au o rată de eșec de 40% sau mai mult, generând un pericol mult mai mare. Ucrainenii au folosit, de asemenea, muniții cu dispersie, deși stocul lor este foarte mic.
Un oficial american a declarat de asemenea joi că acum este clar că armele sunt „100% necesare” pentru a răspunde nevoilor actuale de pe câmpul de luptă.
Mulți experți în bombe spun că ratele de eșec ale munițiilor cu dispersie americane sunt probabil mult mai mari decât estimările Pentagonului.
„Dacă aterizează în apă, pe teren moale, cum ar fi câmpurile arate și zonele noroioase, acest lucru poate avea cu siguranță un impact asupra fiabilității, cauzând rate de eșec mai mari”, a declarat Al Vosburgh, un colonel în retragere din armata SUA, instruit în dezamorsarea bombelor, care acum conduce o organizație umanitară nonprofit de acțiune împotriva minelor.
Ce sunt bombele cu dispersie
Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu dispersie, sunt proectile care transportă zeci sau sute de bombe mai mici, cunoscute și drept submuniții. Proiectilele pot fi lansate din avioane, cu ajutorul rachetelor sau din tunurile de artilerie.
Aceste proiectile se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se împrăștie pe zona respectivă. Ele sunt condiționate de un temporizator, pentru a exploda mai aproape sau la sol, împrăștiind șrapnel, care lovește blindatele sau soldații.
SUA, scrie CNN, au un stoc de muniții cu dispersie cunoscute sub numele de DPICM sau muniții convenționale îmbunătățite cu dublă utilizare, pe care nu le mai folosesc după ce le-au eliminat treptat în 2016.
Potrivit unui articol de pe site-ul eArmor al armatei americane, DPICM-urile pe care Washingtonul le va oferi Kievului sunt lansate de obuziere de 155 mm, fiecare proiectil având 88 de bombe mici.
Fiecare bombă are o rază de acțiune letală de aproximativ 10 metri pătrați, astfel încât un singur proiectil poate acoperi o suprafață de până la 30.000 de metri pătrați, în funcție de înălțimea la care care sunt lansate bombele.
Bombele dintr-un DPICM au încărcături potrivite care, atunci când lovesc un tanc sau un vehicul blindat, „creează un jet metalic care perforează blindajul”, se arată în articol, care adaugă că poate fi nevoie de 10 sau mai multe bombe pentru a distruge un vehicul blindat, dar poate fi nevoie de una singură pentru a dezactiva armele vehiculului blindat sau pentru a-l imobiliza.
De ce sunt interzise în multe țări munițiile cu dispersie
Pentru că bombele cad pe o suprafață mare, ele pot pune în pericol civilii. În plus, undeva între 10% și 40% din muniții eșuează, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Munițiile neexplodate pot fi apoi detonate accidental de civili, ani sau chiar decenii mai târziu.
Coaliția împotriva munițiilor cu dispersie, un grup de activiști care încearcă să obțină interzicerea acestor arme peste tot, afirmă că submunițiile cu dispersie potențial mortale încă pot fi găsite în Laos și Vietnam la 50 de ani de la utilizarea lor.
Joi dimineață, Human Rights Watch a publicat un raport amplu privind utilizarea munițiilor cu dispersie în Ucraina.
„Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă timp de mulți ani”, a scris Mary Wareham, directoarea interimară pentru arme a organizației.
„Ambele părți ar trebui să înceteze imediat să le folosească și să nu încerce să obțină astfel de arme fără discriminare”, a adăugat ea.
Mai mult de 100 de țări au semnat un tratat care interzice utilizarea munițiilor cu dispersie.
Majoritatea aliaților apropiați ai Washingtonului, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța, au semnat în 2008 Convenția ONU privind munițiile cu dispersie.
Statele Unite, Rusia și Ucraina nu au semnat niciodată tratatul, susținând că există circumstanțe în care armele trebuie folosite, în ciuda potențialului lor de a provoca victime civile grave.
Penurie de proiectile de artilerie
Oficialii administrației Biden au încercat timp de luni să adune suficiente obuze de artilerie convențională pentru a alimenta Ucraina.
Dar, după ce a convins Coreea de Sud să contribuie cu sute de mii de astfel de obuze și după ce a apelat la stocurile americane de artilerie depozitate în Israel, Pentagonul estimează că Ucraina tot va rămâne fără muniție.
Oficialii americani cred că Putin mizează tocmai pe o astfel de criză de muniție pentru a învinge.
În diverse interviuri, oficialii americani au spus că se așteaptă ca transferul munițiilor cu dispersie să fie o mișcare temporară, până când producția de proiectile de artilerie convenționale va putea fi accelerată, probabil până în primăvara anului viitor.
Laura Cooper, adjuncta secretarului adjunct al apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, le-a declarat legiuitorilor americani la sfârșitul lunii trecute că Pentagonul a stabilit că munițiile cu dispersie ar fi utile pentru Ucraina, „în special împotriva pozițiilor rusești consolidate pe câmpul de luptă”.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!