ComenteazăSUA și Rusia se întâlnesc luni în Consiliul de Securitate al ONU în plină criză la granița Ucrainei, generată de mobilizarea militară masivă a Moscovei.
În vreme ce americanii vor să ceară Rusiei o justificare pentru mișcările militare care au îngrijorate Kievul și Europa, Moscova spune că reuniunea este doar o chestiune de imagine.
Întâlnirea Consiliului de Securitate, solicitată de Washington, este cel mai înalt for pentru negocierile diplomatice pe tema Ucrainei. Moscova a mai discutat până acum în mod direct cu SUA, dar și în cadrul consiliului NATO-Rusia și în OSCE.
„Vocile noastre sunt unite și cerem Rusiei să se explice”, a declarat ambasadoarea SUA la ONU Linda Thomas-Greenfield, citată de ABC.
„Vom merge în încăpere pregătiți să îi ascultăm, dar nu vom fi distrași de propaganda lor și vom fi pregătiți să răspundem la orice dezinformare pe care încearcă să o transmită în timpul acestei reuniuni”, a mai spus Thomas-Greenfield.
Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, Rusia poate bloca orice decizie luată de majoritate, folosind dreptul de veto. Dar nu poate împiedica și organizarea reuniunii.
În schimb, diplomații Moscovei au ridiculizat întâlnirea, despre care au spus că ar fi parte a unor tentative de a alimenta temerile nejustificate privind un conflict. Rusia a insistat că nu are de gând să pornească o invazie a Ucrainei, în ciuda avertismentelor repetate ale SUA în acest sens.
Duminică seară, reprezentantul adjunct al Rusiei la ONU Dmitri Polianski a părut că ironizează declarațiile Thomas-Greenfield, într-un mesaj postat pe Twitter.
„Se pare că, potrivit Ambasadei SUA la ONU, Consiliul de Securitate este un club al oamenilor îngrijorați, în care SUA le spun de ce trebuie să fie îngrijorați”, a spus Polianski.
Oficialul rus făcea referire la diferența de discurs dintre SUA și Kiev, unde oficialii, inclusiv președintele Vladimir Zelenski, au făcut apel la calm și chiar au cerut Washingtonului să tempereze avertismentele cu privire la un atac iminent.
Rusia a trimis la granița Ucrainei peste 100.000 de soldați, în vreme ce a început și o serie de manevre militare.
În paralel, Kremlinul a cerut NATO să își înceteze extinderea spre est și chiar să facă pași înapoi din țările aflate în estul Europei.
În caz contrar, oficialii de la Moscova au anunțat „măsuri de ripostă” și măsuri „tehnico-militare”, fără să precizeze despre ce anume ar fi vorba.
NATO și SUA au îndemnat Rusia la dialog și au oferit câteva concesii, fără să satisfacă însă revendicările principale ale Moscovei.
În același timp, statele occidentale au subliniat că sunt gata și de scenariul unui conflict și au amenințat Rusia cu sancțiuni fără precedent.
Ce așteaptă Ucraina de la Occident
Autorităţile ucrainene au îndemnat sâmbătă Occidentul să dea dovadă de „vigilenţă şi fermitate” în negocierile lor cu Rusia, acuzată că a comasat trupe la frontiera cu Ucraina în vederea unei invazii, informează AFP, citată de Agerpres.
Rusia dezminte orice plan în acest sens şi cere garanţii pentru securitatea sa, printre care respingerea unei aderări a Ucrainei la NATO, ceea ce SUA au refuzat săptămâna aceasta să facă într-o scrisoare scrisă adresată Moscovei, calea diplomatică rămânând cu toate acestea deschisă.
În timpul unei conversaţii telefonice cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian, ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba, a subliniat „importanţa de a fi vigilent şi ferm în contactele cu Rusia”, potrivit unui comunicat al ministerului său. Kuleba a îndemnat la „promovarea unei reglementări politice şi diplomatice” în criza ruso-occidentală în jurul Ucrainei, în timp ce tensiunile se află într-un punct culminant.
Potrivit Kievului, cei doi miniştri au subliniat importanţa „abţinerii de la măsuri susceptibile să alimenteze anxietatea” în societatea ucraineană şi „să compromită stabilitatea financiară” a acestei foste republici sovietice, una dintre cele mai sărace din Europa.
De asemenea, Kuleba i-a mulţumit Franţei că nu a evacuat familiile diplomaţilor săi din Ucraina, spre deosebire de mai multe alte ţări, printre care SUA, o decizie care a fost criticată de Kiev ca fiind prematură.