Tragedia celor 100.000 de decese COVID din SUA a arătat nu doar cum au eșuat autoritățile, ci cum au fost cel mai grav loviți oamenii defavorizați

Bilanțul epidemiei, peste 100.000 de decese provocate de COVID-19 la ora actuală, reprezintă nu doar o tragedie umană, dar și o lovitură majoră de imagine pentru autoritățile americane și pentru SUA în general, țara care ar fi trebuit să conducă lumea în această criză majoră.

Felul în care oficialii americani au reacționat la epidemie va fi analizat în detaliu în următorii ani, iar unii politicieni vor plăti, fără îndoială, la alegerile programate pentru luna noiembrie.

Una dintre țintele criticilor este chiar Donald Trump, omul care până la începutul lui martie bagateliza gravitatea epidemiei care lovise deja serios la momentul respectiv nu doar în China, dar și în Italia.

Apreciat în mare parte pentru abilitățile sale de comunicare, guvernatorul statului, Andrew Cuomo, a fost mai rar ținta criticilor pentru felul în care a gestionat răspunsul la epidemie.

Clar este însă faptul că SUA au ratat începutul luptei cu virusul, întârziind serios, printre altele, campania de testare.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

La fel de clar, cel puțin potrivit experților, este că restricțiile au fost aplicate târziu. Și că intrarea în carantină cu o săptămână mai devreme ar fi salvat aproximativ 36.000 de vieți curmate de COVID, potrivit unei analize a Universității Columbia.

Pentru mulți comentatori, eșecul SUA a fost o surpriză.

Laurie Garrett, autoare premiată cu Pulitzer a numeroase cărți și articole din domeniul sănătății publice, mărturisea la începutul lunii mai că nu și-a imaginat niciodată că răspunsul cel mai neglijent și greoi la epidemie va fi cel al SUA.

Disparitățile rasiale

Pentru alți observatori, tragedia epidemiei americane s-a desfășurat așa cum s-au așteptat, lovindu-i în primul rând pe cei defavorizați. Virusul nu a fost nici pe departe marele egalizator, așa cum s-a spus la început.

Dovadă stă numărul mai mare de decese înregistrat în rândul populației de culoare, observă The Guardian.

Datele compilate de APM Research Lab din 40 de state arată că rata deceselor printre afro-americani este de trei ori mai mare decât cea înregistrată printre albi.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Secretarul pentru Sănătate, Alex Azar, a observat că unul dintre motivele acestei disparități este starea de sănătate generală mai proastă a acestei populații.

Este adevărat că diabetul, hipertensiunea, obezitatea și alte afecțiuni cronice sunt prevalente în multe comunități de culoare.

Dar concentrarea pe aceste comorbidități seamănă foarte mult cu învinuirea victimelor, scrie The Guardian, care observă că relevante pentru situația comunităților de culoare sunt anii de segregare, condiții precare de trai, șomaj, stres, lipsă de îngrijiri medicale, de asigurări de sănătate și de educație de calitate.

Inegalități economice

De fapt, coronavirusul s-a dovedit a fi în SUA o boală a săracilor. Cel puțin asta observă reverendumul William Barber, copreședinte al Campaniei pentru Oamenii Săraci.

”Oamenii sunt forțați să muncească, punând profitul înaintea protecției”, a avertizat acesta.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Barber a observat totodată că COVID-19 este totodată o boală care a avantajat bogații.

”Miliardarii au câștigat aproximativ 500 de milioane de dolari, în vreme ce muncitorii esențiali nu au primit nici măcar garanția îngrijirilor medicale, un salariu decent sau apă curentă”, a subliniat acesta.

Inegalitățile au fost vizibile inclusiv în New York, unde au murit 21.000 de persoane.

Lupte partizane

Epidemia a adâncit și tranșeele în care se află cele două tabere politice.

Criza sanitară ar fi putut să unească într-o oarecare măsură societatea, așa cum au făcut-o marile traume ale SUA, Pearl Harbor sau atacurile de la 11 septembrie. Dar nu s-a întâmplat așa.

Au demonstrat-o sondajele, care arătau că majoritatea democraților (77%) susțin menținerea restricțiilor pentru protejarea sănătății, opinie împărtășită de doar 45% dintre republicani.

”Politica, mai mult decât economia, este cea care îi desparte pe americani”, au concluzionat cercetătorii.

S-a văzut astfel că state precum Florida, condusă de republicani, au primit rapid ajutorul federal cerut de la autorități, în vreme ce state democrate au fost nevoite să se descurce singure.

Pentru Kamala Harris, fosta candidată democrată la prezidențiale, acest lucru a arătat că președintele este mai preocupat de scrutinul prezidențial din noiembrie decât de siguranța cetățenilor.

Urmărește-ne pe Google News