Sub 1% dintre copiii surzi iau bacalaureatul. „Sunt tineri care au dat de patru-cinci ori până au reușit”. Profesorii lor cer subiecte adaptate

Pe Bogdan Anicescu l-am cunoscut cu toții în pandemie, lângă guvernanți, interpretând mimico-gestual restricțiile asumate de aceștia pentru a traversa criza sanitară. L-am provocat la un exercițiu prin care să reflecteze la următoarea întrebare: ce i-ai spune unui tânăr surd din România care a picat examenul de Bacalaureat, dar care își dorește foarte mult să meargă la facultate?

„Să nu permită dezamăgirii să-și facă loc în inima lui. Să nu se lase definit de un lucru pe care nu îl reușește la un moment dat, chiar și atunci când se simte pe bună dreptate discriminat. De multe ori, pornind de la un eșec, renunțăm la obiectiv sau o luăm pe un drum al neîncrederii, al așteptărilor minimale atât de la noi, cât și de la ceilalți. Niciun elev surd nu trebuie să ajungă în această zonă emoțională”, a spus Bogdan.

„Am cunoscut tineri surzi care au dat Bac-ul de 4-5 ori până când au reușit ceea ce părea imposibil. Locul unde vrem să ajungem s-ar putea să fie mai departe, dar nu dincolo de posibilitățile noastre. Ar trebui să fie așa? Ar trebui să avem asemenea bariere, asemenea diferențe din start?”.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Salută totuși Legea 27 adoptată în 2020, care recunoaște oficial limba semnelor ca limbă maternă a comunității surzilor, dar ar fi necesar un proiect național, cu investiții serioase în educația acestor copii.

„Îmi păstrez optimismul raportându-mă la progresele ultimilor ani și sper că orice tânăr cu deficiențe de auz să simtă că, în ciuda acestor nedreptăți, are în continuare mingea la el în teren și poate fi un adult realizat și fericit, câtă vreme se cunoaște suficient de bine pe el însuși și nu se lasă doborât de obstacole”.

Marinela Axinte este responsabilă a Departamentului de Educație al Asociației Naționale a Surzilor din România (ANSR) și mamă a doi copii surzi integrați în învățământul de masă. Cosmin Costache este interpret în limbajul mimico-gestual în cadrul emisiunilor Teleșcoala, de la TVR. Cei doi au oferit o analiză profundă a sistemului, făcută din interior, și au venit și cu propunerile lor cu privire la îmbunătățirea școlilor speciale.

Școala9: Se vorbește intens despre o reformă a educației. Care ar trebui să fie zonele de reformă privind educația copiilor cu deficiențe, în general, cu deficiențe de auz, în particular?
Cosmin Costache: Reforma educației copiilor cu deficiențe de auz trebuie să aibă în vedere în mod imperios curriculumul, programele școlare, modalitatea de susținere a examenelor naționale, planurile-cadru de învățământ. Absolvenţii şcolilor speciale pentru deficienţe senzoriale susţin examenele naționale în aceleași condiții cu elevii absolvenți ai învățământului de masă.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În vederea respectării egalității de șanse, elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) beneficiază de o serie de drepturi suplimentare referitoare la crearea de accesibilităţi necesare susţinerii examenului în condiții optime (prelungirea duratei timpului de examen cu până la 2 ore, interpret în LMG (limbaj mimico-gestual) pentru elevii cu deficiențe de auz, multiplicarea subiectelor cu caractere mari sau subiect în limbajul Braille pentru cei cu deficienţe de vedere, persoana care scrie după dictarea elevului pentru cei cu tulburări de învățare-disgrafie, dislexie, discalculie ș.a.). Dar adaptarea procedurilor de examen în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficienței nu este suficientă pentru promovarea acestor examene naționale.

De exemplu, pentru elevii cu deficiențe de auz, este imperios necesar ca acestora să li se formuleze subiectele (aceleași de la nivel național) de către cadre didactice calificate în psihopedagogie specială și cunoscători de limbaj mimico-gestual, astfel încât formularea subiectelor să fie în concordanță cognitivă cu vocabularul, topica, gramatica deținute de un elev cu deficiență de auz.

Cosmin Costache, expert mimico-gestual:

De asemenea, ar trebui ca fiecare elev deficient de auz, candidat la examenele naționale, să beneficieze de câte un interpret în LMG tête-à-tête care să transpună în LMG cerințele subiectelor și care să transcrie rezolvările transmise de elev.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Un alt aspect foarte important care ar trebui să vizeze reforma în educație pentru copiii deficienți de auz îl reprezintă planurile-cadru, recalibrarea lor, în sensul în care elevii cu deficiență de auz ar trebui să beneficieze de mai multe ore de curs din discipline care le dezvoltă competențe, atitudini și comportamente, abilități de viață, de lucru manual, artistice, de calificare profesională.

– Cum lucrează educatorii pentru a-i sprijini pe acești copii speciali pentru examenele naționale? Ce impact au aceste borne în viața lor, cum decurge procesul de tranziție de la un tip de învățământ la altul (de exemplu, de la gimnaziu la liceu)?
– Marinela Axinte: Aproape toate școlile speciale din țara noastră au clase integrate începând de la grădiniță până la învățământ profesional, unele au chiar și liceu tehnologic. Procesul de tranziție cel mai greu de parcurs este de la învățământul special la integrarea în societate și pe piața muncii. Cei mai mulți dintre elevii surzi pleacă cu bagajul de cunoștințe lingvistice de limbă română la nivelul celor din clasa a III-a. Unii dintre ei rămân la același stadiu lingvistic pe care l-au dobândit anterior finalizării unui ciclu școlar.

Din nefericire, se menține de mulți ani un număr considerabil de mic de elevi care au reușit să ia examenul de bacalaureat. Subiectele de la examen sunt aceleași pentru toți, indiferent dacă unii dintre ei au urmat programa școlară adaptată.

Continuarea analizei, pe Școala 9.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro