ComenteazăOrganizațiile neguvernamentale și opoziția critică introducerea serviciilor de informații în procesul decizional, mai ales că nu este singurul caz din ultima perioadă. De partea cealaltă, Guvernul spune că transpune un regulament european, iar Consiliul Concurenței afirmă că reduce birocrația actuală.
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, spune că nu se justifică urgența. Mai mult, acesta arată că nu se rezolvă situația investițiilor deja existente în România, așa cum sunt cele realizate de companii sau oligarhi din Rusia.
„Sub acoperirea războiului, «băieții» tropăie. Dacă a fost băgat SRI în cloud-ul guvernamental, de ce să nu fie și aici serviciile? Mă aștept să mai fie și altele, în special în energie. Este o pierdere de democrație, dar dacă e război în Ucraina, România și Polonia sunt considerate țări eroice ce luptă cu rușii și la nivel european se trece cu vederea orice. Acum este momentul să bagi astfel de legi, iar Ciucă semnează orice”, a declarat Ioniță pentru Libertatea.
Ploua cu investiții străine acum și trebuia să facem screening… Dar când facem un screening la investițiile care există deja? Sau la cei care au avut deja contracte cu rușii?
Sorin Ioniță:
Ghinea: „Investitorii vor trebui să pupe inelul”
Cristian Ghinea, fost ministru USR al proiectelor europene, spune că soluția Guvernului la situația internațională este de a introduce serviciile secrete în cât mai multe aspecte legislative sau administrative.
Ce face statul român acum este ca în legea aceea lui Murphy: are un ciocan și vede în jur numai cuie.
Cristian Ghinea:
„Regulamentul european cere ca fiecare țară să aibă un mecanism de verificare a investițiilor. De altfel, noi am dat anul trecut o ordonanță pentru excluderea companiilor non-UE de la licitațiile publice. Făceau dumping și apoi nu realizau lucrările. Iar această ordonanță a fost adoptată la presiunile miniștrilor USR”, precizează Ghinea.
Acesta mai spune că nu introducerea în sine a serviciilor este problema, cât faptul că nu există cu adevărat un control civil puternic asupra activității acestora.
„Acest aviz al comisiei cu pricina ascunde un pericol. Și asta pentru că supravegherea parlamentară a serviciilor este o glumă în România. Investitorii vor trebui să pupe inelul, va fi ceva opac. Dar am dat încă o putere serviciilor, deși noi nu am rezolvat problema supravegherii și controlul civil asupra lor”, subliniază fostul ministru.
Ce prevede ordonanța
În nota de fundamentare a ordonanței, Guvernul spune că trebuie să implementeze Regulamentul european 452/2019 cu privire la investițiile străine.
Potrivit proiectului ordonanței, comisia este constituită ca organ colegial fără personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului României, care are ca atribuții examinarea investițiilor străine directe făcute de entități din afara Uniunii Europene. Consiliul Concurenței va asigura secretariatul acesteia.
Comisia va verifica investițiile mai mari de 2 milioane de euro, dar și pe cele sub această sumă, dacă acestea au potențialul de a afecta securitatea și ordinea publică.
Sunt vizate investițiile în sectoare sensibile, precum infrastructură critică, resurse, sisteme informatice, activități financiare, industria de apărare, agricultură, dar și mass-media.
Comisia este constituită din reprezentanți ai:
- primului ministru, acesta urmând să fie și președintele Comisiei
- președintele Consiliului Concurenței sau membru al plenului acestei instituții
- Secretariatului General al Guvernului
- Ministerului Economiei
- Ministerului Antreprenoriatului și Turismului
- Ministerului Digitalizării
- Ministerului Finanțelor
- Ministerului Afacerilor Interne
- Miniterului Apărării
- Ministerului Sănătății
- Ministerului de Externe.
În cadrul acesteia, reprezentanții SRI și SIE au calitatea de „invitați permanenți”.
Într-un proiect anterior, din 2019, SRI și SIE aveau calitatea de membri ai comisiei, cu drept de vot. De asemenea, în respectivul proiect mai exista și un reprezentant al Administrației Prezidențiale, dar și unul desemnat de Ministerul Justiției. Consiliul Concurenței era doar invitat permanent, fără drept de vot, iar în noul document ministerul Justiției nu apare.
Cu aviz de la SRI și SIE
Avizul comisiei se dă prin votul majorității membrilor, iar în noua configurație SRI și SIE nu au drept de vot.
Au însă posibilitatea de a da avize.
„La solicitarea CEISD, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe transmit avize, în conformitate cu atribuțiile specifice și se comunică CEISD, în termen de cel mult 20 de zile de la solicitare”, se mai arată în document.
Comisia poate cere o cercetare detaliată dacă dorește consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Statului (CSAT), iar acesta din urmă poate cere la rândul său o cercetare amănunțită.
Este interzisă orice investiție străină directă înainte de avizarea din partea CEISD, iar amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri.
În nota de fundamentare se argumentează că „urgența și situația extraordinară care reclamă adoptarea prezentului act normativ sunt reprezentate, de asemenea, și de contextul economic actual, intern dar și internațional, care necesită luarea măsurilor imediate în vederea eliminării oricăror potențiale riscuri și amenințări din perspectiva securității naționale în domenii sensibile care pot face obiectul unor investiții străine, precum cel farmaceutic, energie, gaze naturale, securitate cibernetică ș.a”
SRI vorbește de conflictul ruso-ucrainean
Într-un punct de vedere adresat Libertatea, SRI precizează că scopul ordonanței este „crearea mecanismului național pentru aplicarea regulamentului UE în sensul reglementării, analizării, avizării sau respingerii acelor investiții străine majore care pot pune în pericol securitatea națională și cea europeană.
Mai ales în contextul conflictului ruso-ucrainean, țările membre UE trebuie să se asigure că sunt respectate acordurile internaționale care prevăd sancțiuni și interdicții în ceea ce privește capitalul rusesc.
Serviciul Român de Informații:
Regulamentul european, niciun cuvânt despre servicii
Regulamentul european care a stat la baza ordonanței nu menționează serviciile secrete sau de informații.
Mai mult, acesta menționează posibilitatea consultării societății civile sau a sindicatelor.
„Statele membre sau, după caz, Comisia ar putea lua în considerare informațiile relevante primite de la operatorii economici, organizațiile societății civile sau partenerii sociali, precum sindicatele, în legătură cu o investiție străină directă de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică”, se arată la punctul 14 din preambulul Regulamentului european.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, spune că ordonanța vine să simplifice vechea procedură folosită până acum.
„Ordonanța care pune în aplicare regulamentul european privind investițiile străine simplifică, practic, mecanismul care funcționează de peste 10 ani. Până acum operațiunile de interes strategic erau avizate de CSAT, organism din care fac parte și SIE, și SRI. Prin acest mecanism se va reduce birocrația, prin depunerea unui singur formular, iar elementul de noutate este că vom informa statele membre cu privire la investițiile din țări non-UE”, a declarat Chirițoiu pentru Libertatea.
Libertatea a solicitat un punct de vedere din partea Guvernului, care nu a sosit până la momentul publicării articolului.
Cu ochii pe China și Rusia
Regulamentul a apărut după îngrijorări tot mai mari că grupuri din China, Rusia, dar și din statele arabe cumpără tot mai multe companii importante din Uniunea Europeană.
În 2016, grupul chinez de electrocasnice Midea a preluat compania germană de robotică Kuka.
Între companiile europene deținute de grupuri chineze se mai află producătorul de autoturisme Volvo (Suedia), producătorul de anvelope Pirelli (Italia), cel de pesticide Syngenta (Elveția), dar și combinatul de carne Smithfield, care are activități în România.
De asemenea, grupul auto chinez Geely deține circa 10% din Mercedes, iar un alt concern chinez, FAW Group, a vrut să cumpere producătorul de camioane Iveco.
În România, principalele investiții din afara UE sunt realizate de companii din Rusia. Este vorba de combinatul de aluminiu Alro, rafinăria Vega și benzinăriile Lukoil, lanțul de benzinării Gazprom, combinatul de țevi TMK-Artrom de la Slatina.
Concomitent, grupul turc Arcelik deține în România producătorul de electrocasnice Arctic, iar un șeic din emiratele Arabe Unite controlează Agricost, firma care a concesionat Insula Mare a Brăilei.
Însă pe lângă investitorii din China și Rusia, noile condiții vor trebui respectate și de cei din țări considerate aliate, precum Statele Unite, Marea Britanie, Elveția, Norvegia, Japonia, Canada, Australia sau Turcia.
Serviciile secrete, introduse peste tot
Introducerea SRI și SIE în legislația privind investițiile din afara UE nu este singurul moment în care autoritățile au impus serviciile secrete în aspecte importante ale vieții publice.
- SRI și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt trecute și în proiectul privind Cloud-ul guvernamental, când toate instituțiile publice din România vor trece pe o platformă comună. Acestea ar urma să se ocupe de securitatea cibernetică, dar vor fi și operatori de date asociați. Societatea civilă cere eliminarea serviciilor, sub argumentul că prin legile lor de funcționare acestea colectează informații, astfel că dreptul la viață privată poate fi afectat.
- SRI a primit prin Codul Comunicațiilor dreptul de a spiona internetul românesc, putând să intercepteze datele stocate de furnizorii români de găzduire. Avocatul Poporului și USR au atacat Codul Comunicațiilor la Curtea Constituțională, dar aceasta nu a dat încă o decizie. Aceasta a fost amânată pentru 4 mai.
Fotografii: Hepta
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!