ComenteazăUPDATE 12:00 | În emisiunea Adriana Nedelea LA FIX, Ministerul Sănătății a venit cu un punct de vedere, prin intermediul lui Horațiu Moldovan, secretar de stat.
„Programul nu a fost finanțat niciodată, dar actuala conducere a Ministerului a înglobat finanțarea pentru ECMO în cadrul finanțării globale pentru activități prioritare în terapie intensivă. Deci, există posibilitatea de finanțare”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Sănătății la emisiunea Adriana Nedelea LA FIX.
Cunoscută şi sub numele de “susţinerea extracorporală a vieţii”, tehnica ECMO se foloseşte la pacienţii cu probleme pulmonare sau cardiace, în cazurile grave, când organismul nu mai poate susţine singur oxigenarea sângelui, vitală pentru supravieţuire şi refacere.
Circuitul necesar funcţionării aparatului, adică tuburile şi filtrele de oxigenare, costă cam 5.000 de euro de pacient.
Sorina Pintea a dat anul trecut un ordin de ministru (736/2019) prin care Ministerul Sănătăţii finanţează cele necesare pentru acest program: consumabilele, materialele şi medicamentele. Se înfiinţa astfel programul AP-ECMO (acţiuni prioritate pentru tratamentul pacienţilor trataţi prin oxigenare extracorporeală prin membrană).
Doar că, în mandatul liberalilor, AP-ECMO există doar pe hârtie.
“N-am primit niciun ban”, spune profesorul Şerban Bubenek, de la Institutul Naţional de Boli Cardiovasculare “C. C. Iliescu”, centrul cu cea mai amplă expertiză în folosirea ECMO (echipa a folosit tehnica în peste 40 de cazuri).
“Prima finanţare ar fi trebuit să intre în octombrie, dar nu a venit. Nu avem nicio explicaţie de la Ministerul Sănătăţii. La sfârşitul săptămânii trecute, spitalul a primit banii pentru acţiunea prioritară pe ATI, însă pentru ECMO nimic. Nu ştim dacă se va mai desfăşura sau nu”, a adăugat medicul.
În China, pacienţii cel mai sever afectaţi de coronavirus au avut nevoie de ECMO.
“Cum ar ajuta ECMO în cazul unei epidemii de coronavirus? Este foarte clar că ECMO este o metodă folosită astăzi în cazurile de detresă respiratorie a adultului, în cele mai grave cazuri. În lume există o utilizare din ce în ce mai mare, mai ales după criza din 2009, când, în timpul epidemiilor de gripă, s-a dovedit că ECMO salva vieţi”, spune profesorul Bubenek, unul din puţinii medici români cu experienţă în folosirea acestei proceduri.
În Capitală sunt 4-5 aparate de ECMO, iar sumele alocate pe alt program, cel de ATI, ar permite să fie trataţi doar câţiva pacienţi – fie că vorbim de infecţii grave cu coronavirus, fie de alte afecţiuni cardiace sau pulmonare ce ar necesita acest tip de tehnică.
“Prin programul de ATI putem achiziţiona câteva circuite, dar nu mai multe. Pentru că un circuit de ECMO costă în jur de 5.000 de euro. Am avut o discuţie cu cei de la minister, în urmă cu trei săptămâni, cu secretarul de stat Horaţiu Moldovan. Au vrut să ştie dacă suntem capabili şi ce putem să facem, dacă suntem pregătiţi să mergem, cu aparatele, la “Balş” şi să ajutăm acolo, cu expertiza noastră. Suntem. Despre bani nu s-a discutat”, explică profesorul Bubenek.
De ECMO nu este însă nevoie doar la pacienţii infectaţi cu coronavirus, în stare gravă, ci sunt multe alte indicaţii:
“Avem nevoie de ele la o multitudine de pacienţi, la toate cazurile de sindrom ARDS – detresă respiratorie acută – care sunt cu indici de oxigenare foarte mici, există această indicaţie: salvează vieţi. Noi, la institut, avem mortalitate 0% în acest moment la pacienţii cu detresă respiratorie acută. Toţi cei pe care i-am pus pe ECMO au supravieţuit”.
Mihai Grecea, supravieţuitor Colectiv, este unul din aceşti pacienţi. “A fost şansa mea la viaţă”. Mihai a fost primul pacient din România transportat cu acest aparat.
Până la o treime din pacienţii cu coronavirus COVID-19 dezvoltă sindrom de detresă respiratorie acută, spune un studiu recent publicat.
Libertatea a încercat să contacteze Ministerul Sănătăţii pentru un punct de vedere oficial, însă până la acest moment nu am primit un răspuns la solicitarea ziarului.