BAC biologie și anatomie 2023. Subiectele la Biologie au apărut

UPDATE 12:22: Subiectele la Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană au fost publicate de Edupedu. Candidații care sunt nemulțumiți de primele rezultate la BAC 2023 pot depune contestații la una sau mai multe probe. Iată cum faci contestație la BAC 2023

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

UPDATE 11.33: Subiectele la biologie vegetală și animală la BAC 2023 au fost publicate de ziarul local Unirea.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Peste 130.500 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie – iulie, a anunțat Ministerul Educației.

Elevii de clasele a XII-a și a XIII-a s-au putut pregăti pentru bacalaureat 2023 având la dispoziție modele de subiecte și barem pentru geografie, anatomie, biologie, chimie anorganică, chimie organică, fizică, informatică, logică, economie, filosofie, psihologie, sociologie.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Biologia este disciplină opțională în cadrul examenului de Bacalaureat. Proba este susținută doar de cei care au terminat un profil real.

Regulile pe care trebuie să le respecte candidații la proba de Bac 2023 la biologie

La probele scrise, elevii care vor susține Bacalaureatul la sesiunea din iunie 2023 vor fi îndrumați de un cadru didactic către zona de examen. Obiectele sau materialele nepermise vor fi depozitate într-o sală specială și vor fi însoțite de o declarație-tip cu numele și prenumele posesorului.

După ce sunt legitimați, candidații se îndreaptă către sala de examen, acolo unde accesul se face în baza actului de identitate, cu cel puțin 30 de minute înainte de începerea probei.

Candidaţii se așază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în funcție de disciplina de examen și de tipul de subiect.

După completarea casetei cu datele de identificare, absolvenții de liceu primesc subiectele de examen și au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea lor, timp care este calculat din momentul în care au primit subiectele.

Pentru lucrarea scrisă se folosește doar cerneală sau pastă de culoare albastră. „La expirarea celor trei ore acordate, candidaţii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări”, se mai menționează în metodologia publicată de Ministerul Educației.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Examenele sunt monitorizate video și audio

Probele sunt monitorizate audio-video. Cei surprinși în situațiile menționate mai sus – având asupra lor obiecte interzise în sala de examinare ori comunicând între ei – vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

Elevii eliminați din examen nu vor mai avea dreptul să participe la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.

În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.

Programă biologie și anatomie Bac 2023 – Competențe de evaluat

Programa pentru biologie și anatomie în cadrul Bac 2023 este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de Bacalaureat 2023 evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Varianta I

▪ Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
▪ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
▪ Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
▪ Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
▪ Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
▪ Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
▪ Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
▪ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
▪ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
▪ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

• realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
• elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
• rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.;
• alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;
• proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
• explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
• explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
• Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Varianta II

▪ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
▪ Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
▪ Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
▪ Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
▪ Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
▪ Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
▪ Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
▪ Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
▪ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
▪ Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
▪ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
▪ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

• realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
• elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
• rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
• alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii problemă şi rezolvarea lor;
• proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
• recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
• explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.
  ▪ Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Programă biologie și anatomie Bac 2023 – Conținuturi

Proba scrisă la biologie și anatomie pentru care elevul poate opta în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine, în cadrul examenului de Bacalaureat 2023, în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:

• I. Biologie vegetală și animală – clasele a IX-a şi a X-a.
• II. Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană – clasele a XI-a şi a XII-a.

Programă Biologie vegetală și animală Bac 2023

Clasa a IX-a

1. Diversitatea lumii vii
   1.1.Noțiuni introductive: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
   Virusuri: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
   Regnuri: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;

• Monera: – Bacterii: eubacterii;
• Protiste: – Sporozoare;
• Alge unicelulare, euglene;
• Fungi:- Ascomicete;
• Bazidiomicete;
• Plante: – Alge pluricelulare;
• Briofite: briate;
• Pteridofite: filicate;
• Gimnosperme: conifere;
• Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
• Animale: – Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
• Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);
  Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
  Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
  Cordate: – Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.

1. Celula – unitatea structurală și funcțională a vieții
   2.1. Structura, Ultrastructura și rolul componentelor celulei (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):

• procariote: structură;
• eucariote:
• învelişul celulei:
• membrană celulară (model mozaic fluid);
• perete celular;
• citoplasmă:
• fundamentală;
• structurată – organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
• nucleu – membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici – tipuri şi rol).
  2.2. Diviziunea celulară: – importanţă, clasificare:
• ciclul celular;
• indirectă (cariochinetică);
• cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
• mitoză ( faze, importanţă);
• meioză (etape, faze, importanţă).

1. Ereditatea și variabilitatea lumii
   3.1. Concepte: ereditate, variabilitate.
   3.2. Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

• Legile mendeliene ale eredităţii:
• legea purităţii gameţilor;
• legea segregării independente a perechilor de caractere;
• abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
  3.3. Recombinare genetică prin schimb reciproc de gene
  3.4. Influența mediului asupra eredității (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
  3.5. Genetică umană: boli ereditare – clasificare şi exemple.

Clasa a X-a

1. Țesuturi vegetale și animale: clasificare, structură, rol.
   1.1. Țesuturi vegetale

• embrionare primare – apicale, intercalare;
• definitive: de apărare – epidermă; fundamentale – asimilatoare, de depozitare;
  conducătoare, secretoare.
  1.2. Țesuturi animale
• epiteliale: de acoperire, secretoare – tipuri de glande; senzoriale;
• conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
• muscular: striat, neted;
• nervos: neuronul, celula glială.

1. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii
   2.1. Funcții de nutriție
   • Nutriția autotrofă

• fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2
  absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori
  (clorofila a şi clorofila b).
  • Nutriția heterotrofă
• heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
• heterotrofia la plante: parazită;
• nutriţia simbiontă (licheni);
• digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
• sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare, morfologie, fără structura
  peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
• boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi prevenire.
  • Respirația
• aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
• respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie – alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
• respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
• respiraţia la animale:
• sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare, structură, mecanismul
  ventilaţiei pulmonare – inspiraţie, expiraţie;
• boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) –
  manifestări, cauze şi prevenire.
  • Circulația
  Circulaţia la plante:
• absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
• circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.
  Circulaţia la animale:
• mediul intern la mamifere (sângele – compoziţie, rol);
• sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge
  (artere, vene, capilare, rol);
• boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic,
  accident vascular cerebral) – manifestări, cauze şi prevenire.
  • Excreția
  Excreţia la plante:
• transpiraţia – prezentare generală, localizare;
  Excreţia la animale:
• sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol – fără mecanismul
  formării urinei);
• boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) – manifestări, cauze
  şi prevenire.
  
  2.2. Funcții de relație
  
  • Sensibilitatea
  Sensibilitatea şi mişcarea la plante
  Sensibilitatea la animale:
• organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) – structură şi rol;
• deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) – manifestări,
  cauze şi remedii;
  – sistem nervos la mamifere – SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
• boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) – manifestări, cauze,
  prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
  
  • Locomoția la animale
  Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).
  
  2.3. Funcția de reproducere
  • Reproducerea la plante
  Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
  Reproducerea sexuată la angiosperme: floare – structură; fecundaţie; sămânţă – alcătuire; fruct – tipuri
  reprezentative de fructe.
  • Reproducerea la om
  Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
  Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) – manifestări, cauze şi prevenire

Vezi și: Calendar Bac 2023

Programă biologie – anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană Bac 2023

Clasa a XI-a

1. Alcătuirea corpului uman

• topografia organelor şi a sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice;

1. Funcțiile fundamentale ale organismului uman
   2.1. Funcțiile de relație
   • Sistemul nervos

• clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
• sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, funcţia de conducere – clasificarea căilor
  de conducere si rolul acestora;
• sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
  • Analizatorii
• segmentele unui analizator;
• fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.
  • Glandele endocrine
• topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
• disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves,
  mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
  • Sistemul osos
• scheletul – alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
  • Sistemul muscular
• muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.
  2.2. Funcțiile de nutriție
  • Digestia și absorbția
• transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
• absorbţia intestinală;
• fiziologia intestinului gros;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză
  hepatică, litiază biliară, pancreatită.
  • Circulația
• grupe sangvine, imunitate;
• activitatea cardiacă, parametri funcţionali – frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune
  arterială, puls arterial;
• circulaţia mare şi mică;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi
  externe, leucemii, anemii.
  • Respirația
• ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.
  • Excrecția
• formarea şi eliminarea urinei;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
  2.3. Funcția de reproducere
• sistemul reproducător: componente, fiziologie;
• sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

Clasa a XII-a

1. Genetică
   1.1. Genetică moleculară
   • Acizi nucleici – compoziţia chimică;

• structura primară şi secundară a ADN;
• tipuri de ARN, structură şi funcţii;
• funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
  • Organizarea materialului genetic – virusuri, procariote şi eucariote;

Vezi şi subiecte BAC 2023, ce a picat la Bacalaureat 2023 la celelalte materii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro