Subiecte BAC Istorie – sesiunea de toamnă 2021. Ce le-a picat elevilor la istorie la Bacalaureat

Subiecte și barem la BAC Istorie 2021 – sesiunea de toamnă

UPDATE, ora 15.30 – Subiectele au fost afișate pe site-ul Ministerului Educației.

Istorie – subiectele la profilul uman:

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Istorie – profilul uman – baremul de corectare:

Structura examenului are trei subiecte, fiecare fiind punctat cu câte 30 de puncte. Conform metodologiei, subiectul I și subiectul II au mai multe subpuncte, cu diferite cerințe, în timp ce la subiectul III, elevii trebuie să elaboreze un eseu pe o temă dată.

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

Ce subiecte au picat la Istorie la sesiunea din iunie

La sesiunea din iunie, elevii au avut de rezolvat la primul subiect mai multe cerințe pornind de la două texte, semnate de I.A. Pop și I. Bolovan („Istoria României”), respectiv N. Isar („Istoria modernă a românilor”).

La subiectul al doilea, cerințele au fost legate de un fragment din textul „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”, semnat de I.A. Pop și I. Bolovan.

La subiectul al treilea, elevii au avut de redactat un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și începuturile modernității.

Programa examenului de la Bac 2021

Potrivit programei publicate de Ministerul Educației, elevii claselor a XII-a trebuie să formuleze argumente referitoare la un subiect istoric, să folosească un limbaj adecvat în cadrul unei prezentări scrise, dar și să evidențieze relația cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice. De asemenea, ei trebuie să formuleze, în scris, opinii referitoare la o temă de istorie.

Iată mai jos, concret, ce competențe se verifică:

• Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate

Elevii claselor a XII-a trebuie să formuleze argumente referitoare la un subiect istoric, să folosească un limbaj adecvat în cadrul unei prezentări scrise, dar și să evidențieze relația cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorie, scrie în programa publicată de Ministerul Educației. În plus, ei trebuie să formuleze, în scris, opinii referitoare la o temă de istorie.

Recomandări

Razii în cluburile de noapte din Ucraina, de unde armata saltă tineri petrecăreți ca să-i trimită pe front | VIDEO

• Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice

Elevii trebuie să știe să extragă dintr-un mesaj informații esențiale și să descopere constantele în desfășurarea fenomenelor istorice studiate.

• Aplicarea de principii și metode adecvate în aboedarea surselor istorice

Concret, cei care dau Bacalaureatul la istorie trebuie să selecteze și să comenteze sursele istorice pentru a susține sau combate un punct de vedere.

Mai mult, în sursele de informare, ei trebuie să descopere perspectivele multiple asupra evenimentelor proceselor istorice. Pornind de la sursele istorice, elevii trebuie să facă analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istore.

• Utilizarea surselor istorice pentru rezolvarea de probleme

Elevii tebuie să utilizeze coordonate temporale și spațiale relative la un subiect istoric și să construiască sinteze tematice.

Domeniile de conținut:

Popoare și spații istorice

• Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

• Oamenii, societatea și lumea ideilor Secolul XX – între democrație și totalitarism

• Ideologii și practici politice în România și Europa

• Constituțiile din România. Statul și politica Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolul IX-XVIII)

• Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII- XX)

• România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste

• Relațiile internaționale 1

• Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediul și la începuturile modernității

• România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX – cu excepția aspectelor referitoare la faptele istorice desfășurate după 1920 din acest conținut.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro