• 181 de cadre medicale au fost declarate bolnave de COVID-19 în capitala Bucovinei și alți medici așteaptă analizele.
  • 593 de oameni din Suceava, suferinzi de coronavirus, au fost confirmați până aseară.
  • Cum s-a ajuns aici? Libertatea a făcut o analiză a decăderii sistemului medical al unuia dintre județele cele mai prospere din Moldova.
Suceava este acum în carantină

Suceava a fost pus sub carantinată fix la o săptămână de când buboiul s-a spart.

Atunci, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență din Suceava, Mircea Macovei, a chemat toți medicii la muncă, indiferent că au simptome de COVID-19 sau nu. Episodul a fost relatat pentru prima oară pe Facebook-ul jurnalistului de investigație Victor Ilie. 

Chiar directorul era simptomatic, el deja se testase, dar totuși a operat într-o duminică, fără să aștepte rezultatul, lucru cercetat acum de Poliția bucovineană. Apoi, Mircea Macovei  a primit vestea că are coronavirus. Răul fusese însă produs. 

De săptămâni întregi, Ministerul Sănătății indicase spitalelor să nu-și mai asume operații noi, nu doar ca să elibereze spațiile, ci și ca să evite riscul de infectare în saloane. 

Dar șefii refuzau să aplice regula și mulți își operau propriile pile în intervenții nonurgente. “Așa s-a întâmplat și în cazul lui Macovei, care a făcut într-o duminică o proteză de șold”, au dezvăluit  medici din spital.

Colectivul era deja un butoi de pulbere, iar reacția șefului lor i-a revoltat pe medici, care au început să vorbească în presă despre lipsurile din spital.

De-atunci, au ieșit la iveală următoarele:

În ciuda faptului că premierul Orban l-a ținut în brațe și după dezastru pe Gheorghe Flutur, numindu-l “un președinte CJ de încredere, care a făcut enorm pentru situația medicală a județului Suceava”, s-a dovedit, de pildă, că județul are o singură izoletă, care nu e folosită decât la cazuri de transfer către Iași.

Aceasta e o listă selectivă a unui dezastru anunțat, pentru atâția oameni care nu au nici o vină.

Decăderea Sucevei seamănă cu decăderea Bucureștiului de dinainte de Colectiv. Sunt două stări de lucruri, complexe, cu incompetență, politizare și corupție, care au adus oamenilor o enormă suferință. Iar cea a femeilor și bărbaților Sucevei e abia la început.

1. Pile și relații

Medicii suceveni povestesc faptul că pacienta care a adus coronavirus în spital este o patroană de pensiune din județ. Aceasta a decedat săptămâna trecută, infectată, la Iași.

Femeia, în vârstă de 64 de ani, fusese într-o călătorie în Oceanul Indian între 13 și 29 februarie. Ea bifase Insulele Mauritius, Seychelles, apoi revenise în țară prin Dubai.

Acuzând simptome de pneumonie, aceasta s-a prezentat la Spitalul Județean, unde, “având relații excelente cu managerul Rîmbu, a fost plimbată prin mai multe secții pentru a i se face analize”.

Medicii suceveni spun că femeia a fost dusă la gastroenterologie, la cardiologie, la pneumologie.

Când starea ei s-a înrăutățit, a ajuns în secția ATI, unde a fost intubată. Transferată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, femeia a decedat pe 24 martie. Ministerul Sănătății a punctat că pacienta suferea de boli asociate: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, fibrilație atrială.

2. Minciuni

Pentru a-i chema pe medici la muncă lunea trecută, Mircea Macovei a invocat un ordin inexistent de ministru.

Practic, el le-a spus că trebuie să vină indiferent dacă au ori nu simptome de coronavirus, ceea ce s-ar întâmpla doar dacă țara se află în scenariul 4, în care am putea intra abia de mâine. Citește aici ce înseamnă scenariul 4. 

La fel, managerul demis al Spitalului Județean, Vasile Rîmbu, a mințit ziarul Libertatea când acesta l-a întrebat, zilele trecute, de ce soția sa a fost testată preferențial.

Aceasta, pensionară, economistă de meserie, se testase de coronavirus ca asistentă medicală, deși n-a avut niciodată vreo legătură cu spitalul, în afară de soțul ei.

Rîmbu a negat, “cât de jos a ajuns bârfa!”, pentru ca, a doua zi, Antena 3 să difuzeze listele pe care apărea și Carolina Rîmbu. Testată ca asistentă.

Văzând listele, trimise de reporterul Libertatea, Rîmbu a replicat: “dar pe mine m-ați verificat? Eu ce apăream pe listă? Brancardier?”, un răspuns în care a evitat să răspundă la întrebarea ziarului.

3. Achiziții cu firme de casă

Oamenii din spital știu foarte bine care sunt firmele care câștigă mereu contracte la spital. “Sunt de aici, din județ, și ele se repetă la câștigarea contractelor în Județean”, spun angajații.

Care spun că, “prevăzători, oamenii folosesc interpuși, ori chiar firme interpuse”.

Apropierile dintre fostul manager, fiica sa, de profesie avocat, și marile firme din județ sunt conținute în documentele de achiziții, consultate de Libertatea. 

  • Firma General Construct din Suceava, un gigant la nivel local, cifră de afaceri de 28 de milioane de euro (pe 2018), deținută de Viorel Nuțu (90%) și Maria Nuțu (10%) este una dintre abonatele la contracte cu spitalul. Viorel Nuțu este, spun oamenii din spital, nedezlipit de Vasile Rîmbu, fostul manager.

În total General Construct a luat 12 contracte cu spitalul (amenajare secție cardiologie, extindere și modernizare UPU, reparații capitale ale fațadelor), în valoare totală de peste 3 milioane de euro. 

  • În general, contractele au fost câștigate pe invitație de participare, existând și licitații deschise. Datele rezultă din analiza făcută pe termene.ro, care se folosește de datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
  • General Construct are, la rândul ei, un partener apropiat în firma Calcarul SA din Pojorâta. “Calcarul SA sunt cei ce furnizează materiale de construcții pentru General Construct, de multe ori apar ca asociați în câștigarea unor contracte. Nu la spital, în alte domenii de lucrări publice”, povestesc sucevenii.
  • Calcarul SA din Suceava este reprezentată, în procese, de Maravela și Asociații. “Inclusiv în litigii minore, Maravela și Asociații fiind o casă de avocatură mare, din București”. Fiica fostului manager Vasile Rîmbu, Alexandra, este asociată în casa de avocatură și a avut acțiuni la Jinga Maravela Tax Advisory SRL.

Mai mult, corpul medical atrage atenția că Alexandra a reprezentat și alte mari firme din județ, precum vânzarea cunoscutei fabrici de înghețată Betty Ice către Unilever

“Vrem să atragem atenția că, oriunde te-ai uita, există legături puternice între Rîmbu și marile companii din județ. Multe dintre ele au câștigat contracte de milioane de euro în spital, iar acum se văd rezultatele”, menționează aceștia. 

4. Există un spital nou, nedeschis

În criza care a rezultat, spitalul din Fălticeni a devenit spital-suport pentru Suceava. Aici, la Fălticeni, la 24 de kilometri sud, sunt alte mari probleme. Spitalul nou de aici este început de 30 de ani și nedeschis, deși clădirea a fost terminată în 2019.

“În plin focar de COVID-19, la doi pași de Lombardia României, un spital nou, ultramodern, este ținut sub lacăt”, a relatat Republica despre spitalul de la Fălticeni.

E ca după incendiul de la Colectiv. Atunci, jurnaliștii de investigație au descoperit existența unei clinici noi de mari arși la Spitalul Floreasca, inutilizabilă deși fusese inaugurată de două ori de ministrul sănătății. La fel acum, spitalul nou din Fălticeni stă cu funda netăiată.

5. Plecarea medicilor specialiști

Din cauza unor divergențe cu același atotputernic manager susținut politic Vasile Rîmbu, spitalul și-a pierdut, în trecut, singurul medic cardiolog intervenționist.

E vorba de Roberto Haret. Acesta a părăsit spitalul chiar în anul 2019, când, după neînțelegeri cu managerul demis, a plecat din oraș și s-a dus la Constanța.

Plecarea a fost prezentată, atunci, în presa locală. Monitorul Suceava a observat că Haret a fost singurul care a tratat oameni cu infarct miocardic acut din 2012 încoace la Suceava. 

“El e cel mai sonor nume, însă e o oglindă a cât de pregătit era spitalul, în prag de 2020, pentru o nenorocire”, spus sursele Libertatea. 

Situația de la Suceava nu e însă singulară. Așa cum arată o analiză a G4Media, cifrele și punctele vulnerabile sunt extinse la nivel de țară.

Timișoara, Colectiv, Suceava

Astăzi e marți, 31 martie 2020, prima zi în care, după decembrie 1989, locuitorii unui oraș din România nu au voie să-și părăsească localitatea.

Atunci a fost Timișoara, astăzi este Suceava.

Altă dată a fost Colectiv, acum este COVID-19.

 
 

Urmărește-ne pe Google News