„Există o majoritate largă în Parlament pentru ca Suedia să se alăture NATO”, a declarat luni prim-ministrul Magdalena Andersson. „Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că vrem să devenim membru al alianței.”

Premierul suedez a declarat, într-o conferință de presă susținută în urma unei dezbateri parlamentare, că Suedia se va afla „într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea este procesată, dar că se simte „încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Guvernul finlandez și-a confirmat duminică intenția de a se alătura NATO, în timp ce social-democrații aflați la guverare în Suedia au fost de acord să renunțe la opoziția de lungă durată față de idee, deschizând calea depunerii cererilor de aderare în câteva zile.

Suedia și Finlanda au fost ambele neutre de-a lungul Războiului Rece, iar decizia lor de a se alătura NATO reprezintă una dintre cele mai mari schimbări aduse arhitecturii de securitate a Europei timp de decenii, reflectând o schimbare radicală a opiniei publice în regiunea nordică, de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Decizia celor două guverne, ambele rămase neutre sau nealiniate de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a atras o reacție inițială virulentă din partea Rusiei, care a descris-o drept o greșeală gravă, cu consecințe de amploare.

Luni, președintele rus Vladimir Putin a schimbat tonul, declarând că Rusia nu are nicio problemă cu aderarea Finlandei sau Suediei la NATO, întrucât nu există nicio amenințare directă prin acest pas, dar extinderea infrastructurii militare în cele două țări „va provoca un răspuns”.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News