ComenteazăOficialii din Halmstad, un orășel din sud-vestul Suediei, au forțat recent un profesor să își dea jos masca și au interzis apoi purtarea măștii și a oricărui mijloc de protecție în școli.
Municipalitatea a explicat că nu există dovezi științifice ale purtării măștii și a citat în acest sens agenția de sănătate publică suedeză.
La momentul respectiv, recomandările agenției precizau că există un mare risc dacă măștile sunt folosite incorect. Această atenționare a fost între timp ștearsă de pe site.
Municipalitatea a renunțat între timp la această poziție. Dar noi exemple de interdicții au apărut în alte locuri.
Bibliotecarilor din orașul Kungsbacka, spre exemplu, li s-a spus să nu poarte mască. Argumentul oficialilor a fost același: respectă recomandările agenției de sănătate publică.
La un an de la debutul pandemiei, într-un moment în care măștile de protecție au devenit o obișnuință pentru majoritatea țărilor care se confruntă cu virusul, aceste decizii ale autorităților ar putea părea șocante.
Așa cum au arătat mai multe studii, în ciuda faptului că nu sunt 100% eficiente, măștile ajută la reducerea transmiterii virusului, în special în situații în care distanțarea socială este imposibilă, cum este cazul școlilor.
Există o explicație simplă însă, scriu Tine Walravens, profesoară asistentă la Școala de Afaceri de la Copenhaga, și Paul OShea, lector senior la Universitatea Lund, din Suedia.
Poziția autorităților din Halmstad și Kungsbacka chiar are la bază declarațiile agenției de sănătate publică din Suedia, explică cei doi autori într-un text publicat în The Conversation, o platformă destinată articolelor scrise de cercetători.
Aceste interdicții sunt produsul logic al celor nouă luni în care autoritățile centrale suedeze au formulat declarații împotriva purtării măștilor, „un exemplu de comunicare proastă”, mai explică autorii.
Numeroase poziții împotriva măștii
Majoritatea statelor europene s-au obișnuit acum cu masca de protecție, dar în primele luni ale pandemiei, aceasta nu erau impusă.
Centrul European pentru Controlul Bolilor a recomandat pentru prima dată purtarea măștilor în aprilie, iar Organizația Mondială a Sănătății a oferit propria recomandare abia în iunie.
Anglia a așteptat până în iulie să facă același lucru, iar în august au emis recomandări similare Norvegia, Danemarca și Finlanda.
Suedia a continuat însă să spună că măștile nu sunt eficiente și că folosirea lor incorectă ar putea duce la creșterea transmiterii virusului.
În iulie, ministrul sănătății Lena Hallengren a explicat că guvernul nu are cultura sau tradiția de a lua decizii pe tema articolelor de protecție, precum măștile, așa că nu va contrazice poziția agenției de sănătate publică.
Câteva luni mai devreme, în aprilie, epidemiologul-șef Anders Tegnell a mers chiar până acolo încât a scris un mesaj către Centrul European pentru Controlul Bolilor în care i-a avertizat pe oficiali să nu recomande purtarea măștilor.
În august 2020, Tegnell susținea aceeași poziție, spunând că dovezile privind eficiența măștii sunt „foarte slabe” și că purtarea lor ar putea să crească transmiterea virusului.
O recomandare târzie și prea complexă
Autoritățile suedeze și-au menținut poziția până în decembrie, când premierul Stefan Lofven a anunțat o schimbare de poziție în privința purtării măștilor în mijloacele de transport public.
Dar recomandarea era una foarte nuanțată.
Autoritățile recomandau purtarea măștii între 7.00 și 9.00 și între 16.00 și 18.00, pentru cei născuți în 2004 și înainte de acest an, „care nu au un loc rezervat”.
Doar jumătate dintre cei vizați au ajuns să poarte măștile în intervalul menționat, adică orele de vârf, scriu Tine Walravens și Paul OShea.
Apoi, la două săptămâni după ce recomandarea a fost introdusă, directorul agenției de sănătate publică, Johan Carlson, a fost văzut fără mască în autobuz, chiar într-o oră de vârf.
Întrebat de ce nu s-a supus propriei recomandări, acesta a explicat că pur și simplu nu a observat că se află în intervalul în care ar fi trebuit să poarte masca.
O comunicare ineficientă
„Dacă șeful agenției pentru sănătate publică este incapabil să își urmeze propriile reguli, cu greu am putea învinui publicul pentru faptul că nu respectă aceste reguli”, scriu autorii.
La începutul pandemiei, comunicarea inițială a autorităților era clară și ușor de înțeles, insistând pe trei lucruri: spălarea mâinilor, păstrarea distanței și evitarea oricăror deplasări, în cazul îmbolnăvirii.
Dar în decembrie, când a sosit și recomandarea privind măștile, mesajul a fost unul confuz și, mai mult, a contrazis toate declarațiile făcute până atunci.
„În acest context, nu este de mirare că bibliotecarii și școlile din Suedia trimit mesaje contradictorii cu privire la purtarea măștilor”, scriu cei doi profesori.
„Este vorba despre produsul a luni de comunicare proastă pe tema unei simple măsuri de sănătate publică și care a fost adoptată în multe alte locuri. Acest eșec de comunicare ar putea avea efecte îngrijorătoare: să crească transmiterea virusului într-o țară care se află în pragul unui al treilea val epidemic”, mai scriu Tine Walravens și Paul OShea.