Suedia își evaluează strategia anti-COVID. „Țările care au impus restricții s-au descurcat mai bine”

Cu câteva luni înainte de detectarea primelor cazuri de COVID, experții în domeniul sănătății publice au considerat Suedia drept una dintre cele mai pregătite țări pentru a face față unei pandemii.

În martie 2020 însă, autoritățile suedeze au surprins lumea cu o abordare atipică: în loc să impună carantina și obligativitatea măștilor sanitare de protecție, așa cum au făcut multe alte țări, autoritățile au lăsat rezidenții să decidă individual dacă iau sau nu aceste măsuri de precauție.

Autoritățile suedeze au crezut că această decizie va da rezultate pe termen lung. În mod ideal, persoanele vulnerabile ar alege să rămână acasă, economia nu ar avea prea mult de suferit, iar persoanele sănătoase ar putea avea forme ușoare de COVID, ceea ce ar contribui la imunitatea colectivă a populației.

La un an și jumătate de la această decizie, datele arată că pariul a fost unul pierzător.

Suedia a înregistrat până acum mai multe cazuri de COVID pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor din Europa. De la începutul pandemiei de coronavirus, 11 din 100 de persoane din Suedia au fost diagnosticate cu COVID, comparativ cu 9,4 din 100 în Marea Britanie și 7,4 la 100 în Italia.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

De asemenea, Suedia a înregistrat 145 de decese la fiecare 100.000 de persoane – de aproximativ trei ori mai mult decât Danemarca, de opt ori mai mult decât Finlanda și de aproape 10 ori mai mult decât Norvegia.

Dacă țara ar fi luat măsuri mai stricte, numărul morților ar fi fost apropiat de cel al vecinilor nordici, au declarat experții pentru Insider.

„Au subestimat mortalitatea extraordinar. Credeau că pot să rezolve problema în mod diferit, dar, retrospectiv, s-a dovedit că nu este o idee bună”, a declarat Claudia Hanson, profesor asociat la Institutul suedez Karolinska.

Abordarea Suediei: circulația liberă a oamenilor

Anul trecut, viața în Suedia nu era cu mult diferită față de cea de dinaintea pandemiei. Cu toate că numărul cazurilor de coronavirus a crescut, populația a mers în baruri și a circulat fără mască.

Mulți experți în boli au avertizat că această abordare relaxată va duce la un număr inutil de decese. Cu toate acestea, Anders Tegnell, cel care a conceput strategia suedeză de răspuns la coronavirus, a spus că este mai bine decât să închidă economia țării și să taie din libertățile individuale ale oamenilor.

„Nu putem închide și redeschide școlile. Va fi un dezastru. De asemenea, nu putem închide și redeschide restaurantele sau alte afaceri, pentru că lumea va obosi. Probabil va fi mai rău decât dacă le închizi complet”, declara acesta în septembrie, pentru Financial Times.

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Tegnell a comparat carantina cu „folosirea unui ciocan pentru a ucide o muscă”.

În consecință, Suedia a devenit una dintre puținele țări europene care nu au apelat la carantina pe scară largă. Mobilitatea populației sale a scăzut cel mai puțin dintre cele 28 de țări analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

În acest timp, transportul public și activitățile de agrement au scăzut cu doar 22%, față de 60% în Spania – țara care a înregistrat cel mai mare declin al mobilității. Nici măștile sanitare de protecție nu au fost impuse de autoritățile suedeze.

O analiză recentă a arătat că autoritățile nu au luat măsuri nici măcar când dovezile au arătat că erau necesare și când comunitatea științifică internațională le recomanda insistent.

Câteva măsuri a luat totuși Suedia. A închis liceele și universitățile în primăvara anului 2020, a impus distanțarea socială în baruri și restaurante și a cerut bolnavilor și vârstnicilor să rămână acasă. De asemenea, numărul participanților la adunările publice a fost limitat.

Strategia Suediei „va duce probabil la un masacru” într-o altă țară

Atunci când Suedia a optat să nu impună carantina, în martie 2020, oamenii de știință încă cercetau cât de mortal și contagios este virusul. Potrivit unor dezvăluiri de presă, autoritățile se gândeau să permită virusului să infecteze persoane tinere și sănătoase, pentru a crește imunitatea generală a populației.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

Claudia Hanson, profesor la Institutul Karolinska, s-au arătat „absolut dezgustată” de această abordare a lui Anders Tegnell, deoarece presupunea cunoștințe pe care oamenii de știință nu le aveau la acea vreme. „Se crede Dumnezeu sau deasupra lui? Abordarea asta a fost teribilă”, a spus aceasta.

Într-o lucrare publicată în 2020, filozofii Mirko Farina și Andrea Lavazza au susținut că multe vieți ar fi putut fi salvate dacă autoritățile sanitare suedeze ar fi urmat strategia vecinilor lor nordici.

„Pe hârtie, mulți suntem oameni de știință buni. În practică însă, multora le lipsesc valori umane de bază”, a declarat Farina, pentru Insider.

În lucrarea lor, cei doi filozofi au subliniat că densitatea redusă a populației Suediei, combinată cu încrederea oamenilor în autorități, a împiedicat probabil o catastrofă. Dacă o țară mai densă, mai populată, precum Italia, ar fi luat măsurile Suediei, probabil „ar fi fost un masacru”, notează ei.

Economia a scăzut mai mult decât în țările cu restricții

Suedia nu a avut nici un parcurs economic mai bun decât vecinii săi. Farina a spus că un beneficiu al abordării Suediei a fost acela că populația a suferit mai puțin stres, anxietate sau depresie. Ultimul raport de specialitate a arătat că Suedia a fost una dintre cele mai fericite țări în 2020.

Cu toate acestea, economia Suediei a scăzut în perioada aprilie-iunie 2020 cu 8,6%, aceasta fiind cea mai mare scădere trimestrială din ultimii 40 de ani. Prin comparație, economia Danemarcei a scăzut cu 7,4% în aceeași perioadă, cea a Norvegiei a scăzut cu 5,1%, iar cea a Finlandei, cu doar 3,2%.

De asemenea, rata șomajului a crescut în Suedia de la 6,6% în martie 2020 la 9,5% în martie 2021. Norvegia, Danemarca și Finlanda au înregistrat o creștere a șomajului cu marje mai mici: în jur de un punct procentual, în medie.

„Trăim într-o lume foarte corelată. Dacă se întâmplă ceva major, va afecta toată lumea de pretutindeni, indiferent de măsurile naționale pe care le luați”, a mai spus Farina.

Oamenii de știință suedezi au criticat strategia adoptată de țara lor și au cerut modificarea strategiei încă din aprilie 2020. Într-o scrisoare deschisă din luna respectivă, peste 2.000 de experți au criticat decizia guvernului de a nu impune carantina.

După ce numărul de cazuri a crescut foarte mult, în perioada octombrie-decembrie, țara a închis spațiile publice neesențiale, cum ar fi sălile de sport, piscinele și bibliotecile, și a recomandat purtarea măștilor sanitare în mijloacele de transport în comun, în timpul orelor de vârf.

„Țările care au impus restricții s-au descurcat mai bine decât noi. Ne place să ne gândim la noi înșine ca fiind foarte raționali și pragmatici. Nu-mi mai pot recunoaște țara”, a declarat în decembrie, pentru Wall Street Journal, Lars Calmfors, membru al Academiei Regale de Științe Suedeze.

Și Claudia Hanson, de la Institutul Karolinska, a deplâns faptul că autoritățile suedeze nu au reușit să ia măsuri mai devreme. „Unii oameni au văzut acest tsunami venind. Deci, de ce nu am fugit din calea lui?”, se întreabă ea.

Urmărește-ne pe Google News