ComenteazăDupă un survol de luni dimineață al zonelor din Marea Nordului în care au fost depistate surgerile, reprezentanții Gărzii de Coastă suedeze au precizat că scurgerea de la Nord Stream 1 nu mai era vizibilă și, prin urmare, se poate spune că s-a oprit.
În schimb, scurgerea „cea mai mică de la Nord Stream 2 este puțin mai mare decât ieri” și măsoară în jur de 30 de metri în diametru, precizează autoritățile suedeze de coastă într-un comunicat, adăugând că se vor lua măsuri de urgență pentru o perioadă mai lungă decât era de așteptat.
Anunțul Suediei vine după ce sâmbătă, un purtător de cuvânt al operatorului conductelor Nord Stream a declarat că scurgerea din conducta Nord Stream 2 s-a oprit după ce s-a atins un echilibru între presiunea gazului și cea a apei.
Între timp, compania rusă Gazprom a precizat că scurgerile s-au oprit în ambele conducte, dar încă se lucrează pentru „reducerea presiunii în linia B a gazoductului Nord Steam 2”. Nu este clar dacă presiunea din linia B ar putea duce la o scurgere mai mare observată de paza de coastă suedeză, relatează CNN.
În total, patru scurgeri de gaze au fost descoperite în ultima săptămână în conductele Nord Stream.
Danemarca a identificat pe 26 septembrie o scurgere din gazoductul Nord Stream 2. O zi mai târziu, alte două au fost depistate la gazoductul rusesc Nord Stream 1 în apele maritime suedeze și daneze, iar ulterior, o a patra eliberare de gaze a fost anunțată de Suedia tot la gazoductul Nord Stream 2.
Conductele, care trec pe sub Marea Baltică, lângă Suedia și Danemarca, au fost create pentru a transporta gazul din Rusia în Uniunea Europeană, însă Nord Stream 1 nu a mai transportat gaze către UE din august, când Rusia a închis conducta, spunând că are nevoie de mentenanță. În același timp,conducta Nord Stream 2 nu a intrat încă în funcțiune, planul de a fi folosită pentru furnizarea de gaz fiind abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina.
Liderii europeni au reacționat la incidentele din Marea Baltică, unii dintre ei vorbind despre posibile acte de sabotaj.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a afirmat că scurgerile sunt probabil „rezultatul unui act deliberat”, în timp ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat o „acțiune de sabotaj”.
Kremlinul a numit scurgerile de gaze din Marea Baltică „preocupante”, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, afirmând că „înainte de rezultatele investigației, este imposibil să excludem vreo opțiune” și calificând acuzațiile de implicare a Rusiei drept „predictibile și prostești”.
Foto: EPA