Comentează„Există pericolul ca Suedia să încerce să instituie practici de excludere mai radicale – poate chiar grotești – împotriva anumitor cetățeni străini. Discuțiile despre un acord privind închisoarea de natura celui la care au făcut aluzie recent cei care au preluat puterea în Suedia ar trebui privite în această lumină”, avertizează Francis Pakes, psiholog şi profesor de criminologie la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, într-o analiză pentru The Conversation.
Acesta critică planul noului Executiv suedez şi arată că revenirea pe agenda publică a unor teme precum imigraţia, ordinea publică şi sistemul penal din Suedia sunt o consecinţă a alianţei dintre coaliţia de guvernare şi Partidul Democraţilor Suedezi, cunoscut pentru imaginea sa rasistă şi violentă.
Suedia are, începând din 18 octombrie 2022, un nou guvern format din trei partide de coaliţie şi condus de premierul Ulf Kristersson. Acesta a fost ales cu o majoritate de 176 de voturi din partea a patru partide: Partidul Moderat, pe care îl conduce, Partidul Creştin-Democrat, Partidul Liberal şi Partidul Democraţilor Suedezi.
Sub conducerea lui Jimmie Åkesson, Partidul Democraților Suedezi, cunoscut drept un partid de extremă-dreapta antiimigrație, a obținut nu mai puțin de 20,5% din voturile populare, plasându-le pe locul doi după social-democraţi (30%), dar înaintea moderaţilor (19%).
„În 2017, am avertizat împotriva unui viitor distopic în care deținuții, în special deținuții de naționalitate străină, ar putea deveni obiectul unui comerț pentru a servi drept corpuri de transfer, nu pentru reabilitarea lor, ci pur și simplu pentru a fi mutați și depozitați de către cel mai mic ofertant”, scrie profesorul Francis Pakes în analiza publicată de The Conversation.
Ce alte state au semnat acorduri similare
Ideea ca o ţară să-şi trimită infractorii condamnaţi în străinătate, pentru a-şi ispăşi pedeapsa în celule închiriate a fost pusă în aplicare în mai multe state nordice. În 2015, Norvegia și Olanda au semnat un acord prin care sute de deținuți condamnați în Norvegia și-au ispășit pedeapsa într-o închisoare olandeză specializată, PI Norgerhaven.
Pentru Norvegia, acordul a contribuit la rezolvarea problemei politice a „listei de așteptare” a închisorilor din această țară, iar Olanda a găsit o nouă utilizare pentru închisorile sale goale, după un deceniu în care populația penitenciară a țării a scăzut constant.
Olandezii au încheiat un acord similar şi cu Belgia, prin care aproximativ 650 de deținuți și-au petrecut o parte din pedeapsă într-o închisoare din orașul Tilburg, situat în sudul țării, aproape de granița cu Belgia. Deşi închisoarea a fost închisă în 2016, există un număr tot mai mare de deținuți olandezi în închisorile belgiene.
La începutul acestui an, şi guvernul danez a semnat un acord în valoare de 15 milioane de euro pe an pentru a trimite 300 de deținuți într-o închisoare specializată din Kosovo, ca urmare a problemelor de capacitate din sistemul penitenciar danez. Acordul ar fi însă valabil doar pentru deţinuţii care urmează să fie deportaţi după executarea pedepsei.
Organizația Mondială împotriva Torturii (OMCT) a tras un semnal de alarmă împotriva acordului privind închisorile din Kosovo cu Danemarca, deoarece îl consideră discriminatoriu față de cetățenii străini.
Organizația a criticat dur Danemarca pentru că și-a externalizat neglijent obligațiile privind drepturile omului. De asemenea, Observatorul european al închisorilor și Consiliul internațional pentru reabilitarea victimelor torturii și-au exprimat îngrijorări similare.
Suedia are de făcut o alegere, în cazul în care va merge mai departe cu planurile privind relocarea deţinuţilor în alte ţări, susţine profesorul Francis Pakes. „Ar putea imita înțelegerea privind închisorile din Norvegia pentru a căuta în altă parte condiții excelente pentru o parte din populația sa penitenciară. Sau, la fel ca Danemarca, ar putea să se angajeze într-o cursă de prost gust, închiriind celule ieftine în altă parte pentru deținuții străini nedoriți”, conchide Francis Pakes.