Suferința nevăzută a dependenților de jocuri de noroc. Medici psihiatri: „Este o cocaină digitală și ei nu se pot ascunde de drog, este peste tot”

Lui Iulian* i-au luat mai bine de șase luni de tratament, terapie și consiliere pentru a renunța la jocurile de noroc, după ce trecuse prin toate fazele: de la pasiune la obsesie și apoi dependență. Vindea sau amaneta tot ce prindea pentru a-și alimenta nevoia compulsivă de a juca în continuare: chiar dacă pierdea sau câștiga.

După tratament, Iulian a scris tuturor site-urilor unde era abonat, solicitând să fie șters din toate bazele de date, explicând chiar personal în unele cazuri faptul că a jucat până când și-a distrus aproape integral viața. 

Legea autoexcluderii din cazinourile și casele de pariuri offline a fost promulgată de președintele Iohannis în noiembrie 2022, însă nu are norme de aplicare nici astăzi. 

La doi ani după ce a reușit să scape de dependență, într-un moment vulnerabil în care se afla, Iulian a primit un nou e-mail: dacă intră pe site-ul X, primește 200 de lei în cont gratuit, doar să se apuce din nou să joace. 

Atunci, după doi ani și șase luni, Iulian a jucat din nou. 

Ritmul de creștere? „Acum zece ani nu aveam niciun pacient”

Dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru și fost director medical al Institutului de Psihiatrie Socola, spune pentru Libertatea că povestea lui Iulian nu este nici pe departe una izolată. 

Recomandări

Imobiliare.ro: Chiria medie a ajuns la 550 de euro pentru un apartament de două camere. Studenții scumpesc piața cu 20%

Marketingul este foarte agresiv, crede medicul, și trebuie găsite forme pentru a fi gestionat și controlat. Dependența de jocuri de noroc este la fel de periculoasă precum cea de alcool sau de droguri. În ultimii ani, explică specialistul, atât la spital, cât și la cabinetul său privat, numărul de oameni care vin să solicite tratament este unul „extrem de mare”.

Gândiți-vă în felul următor: acum zece ani nu aveam pe nimeni. Acum vin la cabinet foarte mulți, sunt disperați, aduși în special de familii care pur și simplu nu mai știu ce să facă. Sunt pacienți care joacă pe ascuns, împrumută bani de la prieteni, familie, de la bancă și îi pierd pe toți.

Medic psihiatru:

Pierderea controlului și a libertății 

Ca la orice dependență, spune medicul, problema principală este cea a pierderii controlului. Totul pornește ca o distracție sau o relaxare, apoi se repetă din ce în ce mai des, intră în zona de compulsivitate, deja controlul persoanei respective asupra nevoii de a juca începe să fie pierdut. Într-un final, dependenții își pierd pur și simplu libertatea, explică dr. Ovidiu Alexinschi.

Recomandări

Subiecte Istorie BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

„Nu mai ai libertatea să decizi cât să joci, ce sume, ce jocuri, că intri într-un vortex al dorinței compulsive. Intri în logica nevoii de joc, de a face chestiunea respectivă. Iar accesul este nelimitat: degeaba vorbim de restricții legale legate de vârstă, care se respectă la fel ca la alcool și tutun. Iar localurile amenajate, foliate, sunt seducătoare, îți dau acea impresie a confidențialității, a intimității și asta imprimă un anumit curaj jucătorilor”, analizează medicul Alexinschi.

În spitalele de psihiatrie, nu sunt încadrați la „dependență de jocuri de noroc”

Pacienții însă se îndreaptă mai mult către cabinetele private ale specialiștilor, din informațiile obținute de Libertatea, decât la spitalele de profil. Iar dacă ajung la unitățile medicale cu specializare în psihiatrie, de regulă au și alte dependențe asociate și nu sunt încadrați strict la „dependență de jocuri de noroc”. 

În schimb, din 2019 până în 2022 sunt peste 7.600 de internări pentru dependențe de alcool și peste 400 pentru droguri.

Recomandări

Subiecte Matematică BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

„Aceste adicții sunt în codependență: se și bea, se și fumează în astfel de spații, eventual chiar există și consum de substanțe ilegale. Toate acestea agravează lipsa controlului – dacă mai și iei o substanță care îți alterează câmpul conștienței, precum alcoolul, pierzi complet frâiele. Se manifestă ca o dorință de nestăpânit de a juca fiindcă doar așa obține relaxarea. Chiar dacă pierd sau câștigă”, mai explică dr. Ovidiu Alexinschi.

De fapt, eliberarea tensiunii interioare apare chiar și atunci când pierd, important este să joace. Ulterior, unul dintre argumentele aduse este că își vânează pierderile și de aceea mai joacă, speră să recupereze banii.

Dr. Ovidiu Alexinschi:

Chiar dacă jocul a început ca o plăcere, spune specialistul, acea plăcere dispare când devii jucător patologic și joci aproape permanent.

Psiholog de la Socola: „Renunțarea la a juca este ca o durere fizică pentru dependenți”

Tratamentul pentru astfel de persoane internate este, pe de o parte, medicamentos, dar cel mai important vine sub forma terapiei psihologice. Însă Felicia Ciobanu, psiholog clinician la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, explică pentru Libertatea că este foarte greu pentru pacienți să își poată reveni dintr-o asemenea dependență.

„În multe cazuri sunt adulți din străinătate care lucrează acolo, se întorc și aveau această tendință și dependență încă dinainte să plece, unii de foarte mulți ani, iar acum au și mijloace financiare. Este acea speranță de îmbogățire rapidă, este senzația pe care ți-o dă câștigul rapid. Ideea că am bani de o mașină, de casă și alte dorințe”, arată Felicia Ciobanu, bazându-se pe experiența ei clinică. 

Au fost pacienți care le-au spus psihologilor că păstrează ca amintire un moment în care au câștigat și cu acel moment în minte pierd sume de bani înzecit mai mari decât câștigul pe care-l invocă.

„Este o mare descărcare hormonală, o senzație de bine, un miraj: e exact ca un drog, simți acea nevoie de a fi viu, de a trăi. Este, dacă-mi permiteți, ca atunci când ești îndrăgostit și te simți bine, dar dacă pierzi acea persoană sau dacă te desparți, o resimți ca pe o durere fizică. Așa sunt și acești pacienți: pentru ei, renunțarea este ca o durere fizică”, mai explică psihologul.

Pacienții, de toate vârstele, la păcănele online sau offline 

Nu există un tipar clasic al pacienților cu astfel de dependențe. Sunt fie foarte tineri, aduși de familie, fie persoane mai în vârstă, care n-au experimentat zona de jocuri de noroc online. 

De pildă, dr. Ovidiu Alexinschi dă exemplul unui pacient de 55 de ani care era jucător constant de 20 de ani doar de păcănele, la o sală din apropierea locului său de muncă.

„Nu mergea în altă parte, era de modă veche, avea locul lui și mașina lui. Dar și aici a ajuns la extremă, fiindcă pierdea în permanență, era efectiv o hemoragie financiară, chiar și atunci când câștiga ajungea să piardă tot și se tot împrumuta. A reușit să se oprească pentru câteva luni, pe urmă se întorcea la joc”, a punctat medicul.

A amanetat laptopurile părinților 

Un alt caz – deloc singular -, arată medicul, este al unui tânăr de 19 ani, care a devenit jucător constant încă din clasa a VII-a, deși minorii nu au legal voie să joace online. 

Conform raportului ESPAD din 2019 „participarea la jocuri pe bani” înregistrează în rândul adolescenţilor din România o prevalență de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 22%. Cu toate acestea, jocul la aparate tip „slot machine”, cunoscute ca păcănele, are o rată de 35% în România, deși în alte țări (Grecia, Cehia) este de sub 10%. 

Tânărul a fost adus de familie la tratament de specialitate, după ce a vândut totul din casă, de la laptopurile părinților la telefoane. Toate proprietățile de valoare care puteau fi duse la amanet au fost răscumpărate de părinți de mai multe ori.

„Tratamentul este dificil: cu cât își acordă pacientul mai mult răgaz și se îndepărtează de punctul zero, de ultima buclă de joc, cu atât poate să se refacă circuitele și structurile sale comportamentele”, explică medicul. 

Soluțiile ar fi să încerce să își distragă gândul de la joc, să se îndrepte spre hobby-uri și pasiuni pozitive. 

„Tratăm cu medicamente de tip stabilizatori de dispoziție, care acționează pe serotonină, ca să acordăm răgaz acestei psihoterapii, care reprezintă soluția pe termen lung”, declară dr. Ovidiu Alexinschi.

Psihiatru: „Trebuie restricționate accesul și publicitatea”

Rezultatele sunt însă variabile, majoritatea de-a dreptul dezamăgitoare, a mai spus specialistul. Dată fiind lipsa de reglementare din mediul online și accesul la câteva cluburi cu jocuri de noroc doar în apropierea locuinței, dependenții, în special cei tineri, sunt greu de scos din mediul respectiv.

„Este un fel de cocaină digitală, mai ales că au tot timpul în mână dispozitivele, la orice oră din zi și din noapte, se poate intra și de pe canapea, și din fața televizorului. În alte țări din UE se iau măsuri categorice și se interzice publicitatea, pe alocuri chiar integral, legată de astfel de jocuri. Este asimilat altor droguri. Asta ar fi un pas simplu de făcut”, a mai specificat dr. Ovidiu Alexinschi.  

Văd că periodic sunt discuții în mediul politic la noi, dar interesele economice probabil că sunt uriașe. 

Medic psihiatru Ovidiu Alexinschi:

În România, la începutul lunii martie, senatorii au adoptat un proiect de lege privind permiterea reclamelor la TV pentru jocurile de noroc doar între 23.00 și 6.00, dacă nu e vorba de transmisiuni live ale competițiilor sportive. Proiectul mai prevede și ca publicitatea outdoor pentru casele de pariuri și jocurile de noroc să nu depășească 30 mp și nu poate prezenta câștigurile. 

Proiectul a fost criticat de mai multe voci din societatea civilă, întrucât în faza sa inițială prevedea interzicerea totală a reclamelor la jocuri de noroc și case de pariuri. 

Votul final îl va avea însă Camera Deputaților. 

* Numele pacientului a fost modificat, pentru a-i fi protejată identitatea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro