Summit NATO | Care sunt principalele teme ale summitului de la Varșovia

BUGETUL

Liderii NATO au convenit, la summitul din 2014, să aloce 2% din PIB pentru apărare. Progresele făcute între timp în acest sens au fost reduse, iar numai cinci dintre cei 28 de membri au atins obiectivul în această perioadă de austeritate.

Citește și: Pactul NATO pe care nicio țară membră a Alianței nu l-a respectat. România e la coada clasamentului

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa a oprit reducerile şi a crescut anul trecut cheltuielile pentru Canada şi aliaţii europeni cu 0,6%. În 2016, creşterea ar urma să fie de 3%, potrivit estimărilor.

La Varşovia, statele membre vor primi documente care să arate situaţia contribuţiei lor actuale şi care vor conţine recomandări pentru noi măsuri.

PROBLEMA ȚĂRILOR BALTICE

Atât NATO, cât și fostele state comuniste incluse în Alianță au fost șocate de viteza și eficiența intervenției ruse din Ucraina. În plus, țările baltice se tem de o eventuală repetare a scenariului care a dus la anexarea Crimeei. Într-o încercare de a calma aceste îngrijorări, liderii NATO vor aproba trimiterea a patru batalioane, câte unul în fiecare ţară baltică şi unul în Polonia, ca forţă de disuasiune în faţa Rusiei.

Fiecare batalion va avea între 600 şi 800 de militari, poate puţin mai mult, iar desfăşurarea lor va transmite un semnal că NATO este hotărâtă să acţioneze.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Citește și: Vladimir Putin a ameninţat România cu un posibil atac. „V-ați putea găsi în raza de acțiune” | Prima reacție oficială

FORȚA DE INTERVENȚIE RAPIDĂ

Cele patru batalioane vor fi susţinute de o forţă de intervenţie rapidă sau “vârf de lance”, care va include circa 5.000 de militari gata să intervină în câteva zile.

NATO a înfiinţat centre de comandă de-a lungul flancului estic pentru ca aceste trupe de intervenţie rapidă să poată fi mobilizate fără întârziere. Echipamentele grele destinate lor vor fi desfăşurate pe teren în avans, pentru a fi luate de pe traseu, ceea ce scurtează timpul pierdut pe traseu.

De asemenea, Alianţa a triplat mărimea Forţei de Răspuns a NATO, pentru a ajunge la circa 40.000 de militari, care vor urma forţa “vârf de lance” – însă mulţi se tem că desfăşurarea lor va dura săptămâni, dacă nu luni de zile.

Citește și: Summit NATO 2016: Reuniune crucială la Varșovia. Ce măsuri vizează România

EXERCIŢII MILITARE

NATO a planificat o serie de exerciţii, în special în statele de pe flancul estic, pentru a testa nivelul de pregătire şi a linişti aliaţii. Totodată, Alianţa a desfăşurat aeronave suplimentare, în special în spaţiul aerian al ţărilor baltice, unde acestea interceptează adesea avioane ale Rusiei. În plus, tot mai multe nave militare ţin sub observaţie Moscova.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Citește și: NATO își arată mușchii în fața Rusiei: 31.000 de soldați din 24 de țări participă la cel mai mare exercițiu militar organizat în Polonia

APĂRAREA CIBERNETICĂ

Criza din Ucraina a scos în evidentă pericolul  “războiului hibrid”, o combinaţie între conflictele armate convenţionale şi atacurile informatice, menite să destabilizeze un oponent fără o declaraţie oficială de război.
La summitul din Ţara Galilor, liderii NATO au convenit că un atac informatic împotriva unui stat membru poate fi considerat echivalentul unui atac militar şi poate duce la declanşarea Articolului 5 din tratatul de bază al Alianţei, privind apărarea colectivă.

Anul acesta, la Varşovia, liderii vor desemna oficial apărarea cibernetică drept o zonă operaţională a NATO.

ATENȚIA ÎNDREPTATĂ SPRE SUD

Consolidarea NATO a fost determinată, în mare parte, de criza din Ucraina, dar liderii aliaţi sunt tot mai îngrijoraţi şi de războaiele din tulburările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

Atacurile teroriste din Europa, în special cele de Paris şi Bruxelles, revendicate de Statul Islamic, au subliniat clar mesajul că instabilitatea de la sud de NATO reprezintă o ameninţare gravă.

În această situaţie, NATO intenţionează să “proiecteze stabilitate” oferind consiliere şi asistenţă în regiune, consolidând În acelaşi timp cooperarea cu UE.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Citește și: Comandantul trupelor americane în Europa, îngrijorat că Rusia este mult mai rapidă decât NATO. Ce soluție a propus

Urmărește-ne pe Google News