Orban își declară victoria în cadrul summitului
La câteva ore după încheierea acordului, Viktor Orban și-a declarat victoria în cadrul summitului.
El a spus că Ungaria a negociat un „mecanism de control” care „garantează utilizarea rezonabilă a banilor” pentru Ucraina. „Am obținut o garanție că banii Ungariei nu pot ajunge în Ucraina”, a adăugat el.
Liderul ungar a mai spus că este fericit că piețele au reacționat pozitiv la acest acord.
Liderii UE au reușit să îl convingă pe Orban cu trei prevederi, au spus diplomații. Va exista un raport anual al Comisiei Europene privind implementarea pachetului financiar pentru Kiev, va exista o dezbatere la nivelul liderilor privind implementarea pachetului și, dacă este nevoie, peste doi ani Consiliul European va cere Comisiei să propună o revizuire a noului buget.
Liderii UE au adăugat de asemenea o prevedere care face referire la concluziile Consiliului European din decembrie 2020 pentru a garanta că modul în care este evaluat statul de drept în Ungaria de către Comisia Europeană se face într-un mod corect și obiectiv.
Această mențiune are implicații pentru cele 6,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE destinate Ungariei, care au fost înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept.
Liderii UE nu au acceptat însă ce solicita Orban inițial, și anume un vot anual pe tema banilor destinați Kievului.
Zelenski mulțumește UE, vrea mai multe arme și muniții
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că le este recunoscător liderilor UE pentru acordul privind asistența financiară pe termen lung acordat Kievului, dar i-a îndemnat, de asemenea, să intensifice ajutorul militar.
Într-un discurs video adresat liderilor reuniți la Bruxelles, liderul ucrainean a declarat că decizia privind acordarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro „este un semnal clar că Ucraina va rezista și că Europa va rezista”.
„Din păcate, punerea în aplicare a planului european de a furniza un milion de obuze de artilerie Ucrainei este amânată. Și acesta este și el un semnal al competiției globale, în care Europa nu-și poate permite să piardă”, a spus el.
„De aceea, astăzi, unitatea dumneavoastră este atât de necesară pentru crearea Fondului de asistență pentru Ucraina în cadrul Facilității noastre europene pentru pace.
Acesta este genul de încredere și de sprijin pe termen lung pe care trebuie să îl arătăm în fața provocărilor. Nu mai puțin de 5 miliarde de euro pe an, pentru un termen de 4 ani. O prioritate clară”, a spus Zelenski.
Orban, izolat de liderii UE
O sursă citată de The Guardian a precizat că izolarea lui Viktor Orban în cadrul UE a avut efect.
„Nu cred că a fost nevoie de vreo mare amenințare, dar ultimele săptămâni au arătat o mare unitate între cei 26. Așa că nu cred că cel mai mare gest de amenințare din weekend (sabotarea economiei maghiare) a avut sens. Dar a fost clar că era foarte mult pe cont propriu”, a spus sursa..
Aceleași surse au spus că au avut impresia că Orban știa că jocul s-a terminat în această dimineață.
„Nu era supărat sau ceva de genul acesta, dar știa deja”, a declarat persoana citată de The Guardian.
Ce presupune compromisul acceptat de Orban
Viktor Orban a cedat în cele din urmă la presiuni după o serie de întâlniri care au avut loc miercuri seară și în această dimineață cu Giorgia Meloni, prim-ministra Italiei, Emmanuel Macron, președintele Franței și Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, scriu Politico și The Guardian.
Întâlnirile au fost extinse apoi pentru a-i include pe premierul olandez, cel polonez și cel belgian. Apoi, decizia a fost rapidă în cadrul Consiliului.
Compromisul presupune o dezbatere anuală pe tema finanțării Ucrainei. Va exista de asemenea o revizuire a cheltuielilor de către Comisia Europeană, peste doi ani.
După ce s-a ajuns la un acord, președintele Consiliului European s-a consultat rapid cu ceilalți lideri europeni și aceștia au fost de acord „rapid”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel.
Ce spune textul aprobat de liderii europeni: „Pe baza raportului anual al Comisiei privind punerea în aplicare a mecanismului pentru Ucraina, Consiliul European va organiza în fiecare an o dezbatere cu privire la acest mecanism, în vederea furnizării de orientări. Dacă este necesar, peste doi ani, Consiliul European va invita Comisia să prezinte o propunere de revizuire în contextul”.
Ca parte a acordului de astăzi, liderii UE au convenit să precizeze în concluziile summitului că „Consiliul European reamintește concluziile sale din decembrie 2020 privind aplicarea mecanismului de condiționalitate”.
De ce este acest lucru relevant pentru Viktor Orban din Ungaria?
În 2020, liderii au convenit să creeze un nou mecanism care să permită blocului să suspende finanțarea UE pentru un stat membru într-un scenariu în care încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze grav buna gestionare financiară a bugetului UE sau interesele financiare ale blocului.
Mecanismul a fost declanșat ulterior pentru a suspenda o parte din finanțarea UE pentru Ungaria.
În concluziile pentru 2020, liderii au subliniat că „aplicarea mecanismului de condiționalitate în temeiul regulamentului va fi obiectivă, echitabilă, imparțială și bazată pe fapte, asigurând un proces echitabil, nediscriminarea și tratamentul egal al statelor membre”.
„Avem un acord”
După toate negocierile, amenințările și nemulțumirile din ultimele zile, liderii UE au ajuns la un acord în primele minute ale discuțiilor formale de joi.
„Avem un acord. Toți cei 27 de lideri au convenit asupra unui pachet suplimentar de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE”, a anunțat președintele Consiliului European Charles Michel.
We have a deal. #Unity
All 27 leaders agreed on an additional €50 billion support package for Ukraine within the EU budget.
This locks in steadfast, long-term, predictable funding for #Ukraine.
EU is taking leadership & responsibility in support for Ukraine; we know what is…
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 1, 2024
Scholz vrea un acord între toate cele 27 de state membre
Cancelarul german Olaf Scholz a cerut tuturor membrilor să contribuie pentru a asigura capacitatea Ucrainei de a se apăra.
„Acest lucru trebuie să fie posibil, dacă Europa se vede pe sine ca o comunitate în care ne apărăm unii pe alții”, a spus el.
Scholz a insistat că un acord trebuie să îi includă pe toți cei 27 de membri, o posibilă aluzie la veto-ul Ungariei și la planul B al celorlalte state membre. „Nu ar trebui să încercăm să facem construcții în jurul UE”, a adăugat el.
Scholz a subliniat de asemenea că Uniunea Europeană trebuie să asigure Kievului armele necesare. „Ceea ce a fost planificat de fiecare membru nu este suficient”, a spus el, adăugând că „este necesar ca fiecare să facă mai mult și să discute acest lucru acasă”.
O ultimă întâlnire înainte de summit
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit cu președintele francez, cancelarul german, prim-ministra italiană și cu Viktor Orban înainte de începerea lucrărilor formale ale Consiliului European, potrivit unei fotografii postate de Michel pe X.
Final countdown to the #EUCO summit.
Consultations ongoing. pic.twitter.com/WcXLjhxViN
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 1, 2024
Problemele fermierilor, pe agenda summitului
Premierul belgian Alexandre De Croo a vorbit despre protestele în curs de desfășurare la Bruxelles și în întreaga Europă, susținând că preocupările fermierilor „sunt parțial legitime” și că subiectul „va trebui să fie discutat” de către Consiliu.
„Ei au făcut eforturi incredibile în ultimii ani. S-au adaptat cu adevărat la noile standarde pe care le avem”, a spus De Croo. „Trebuie să ne asigurăm că ei pot face parte din discuție”, a spus oficialul.
Președintele Klaus Iohannis a confirmat că liderii UE vor discuta despre nemulțumirile fermierilor.
„Fermierii români au, în esenţă, aceleaşi probleme ca fermierii din Franţa, din Belgia, din Germania, din Italia. Este vorba despre felul cum sunt alocate subvenţiile, cât pot folosi din terenul arabil, în ontextul în care aceste discuţii au fost încheiate în 2020. Nu este nimic nou. De când s-a decis acest lucru în fiecare an s-au dat derogări şi acum ar fi primul an în care nu se dau derogări şi fermierii simt aceste lucruri”, a declarat Iohannis, la Bruxelles.
Iohannis a mai spus că produsele ucrainene care tranzitează România nu reprezintă o problemă pentru țara noastră.
„Vom vedea cum poate Comisia cum poate să vină cu anumite soluţii de ameliorare. Culoarele Solidarităţii nu afectează agricultura din România şi vreau să subliniez foarte clar acest lucru”, a spus Iohannis, care a subliniat că Bucureștiul trebuie să ajute Kievul.
Discuții despre un compromis până în ultimul moment
Liderii UE s-au reunit la Bruxelles, joi, pentru ceea ce se așteaptă a fi în special o confruntare cu Viktor Orban pe tema pachetului de asistență financiară de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care premierul maghiar îl blochează.
Discuțiile au eșuat în decembrie, oficialii europeni au devenit din ce în ce mai furioși, amenințând Budapesta cu tot felul de planuri scurse în presă, însă premierul maghiar nu a anunțat deocamdată că și-a schimbat poziția.
Diplomații de la Bruxelles au asigurat că Ucraina nu va rămâne fără finanțare pentru echipamente militare și muniție, deoarece aceasta este oferită de fiecare stat membru în parte, prin intermediul așa-numite Facilități europene pentru pace.
Dar ei sunt îngrijorați de starea economiei ucrainene și de semnalul pe care lipsa de unitate a UE îl va oferi lui Putin.
În ultimii doi ani de război, banii UE, la care se adaugă sprijinul FMI și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au permis Kievului să plătească salariile profesorilor, medicilor și soldaților, ca bancomatele să funcționeze în continuare și clădirile să fie reconstruite, acolo unde a fost posibil.
Eforturile de a-l convinge pe Orban să cedeze s-au intensificat în ultimele 24 de ore, reprezentanții celorlalte 26 de state membre ale UE fiind de acord să introducă un compromis în textul acordului.
În ultimele zile, Ungaria declarase că își va ridica dreptul de veto, dar numai dacă bugetul va fi revizuit și aprobat în fiecare an al perioadei de finanțare, care se întinde pe patru ani. Miercuri dimineață, ambasadorii statelor membre i-au oferit lui Orban o dezbatere anuală pe tema finanțării, dar nu și un vot anual pentru deblocarea banilor, și este neclar dacă el va accepta.
„Consiliul European va organiza în fiecare an o dezbatere cu privire la punerea în aplicare a mecanismului, în vederea furnizării de orientări privind abordarea UE”, se arată în ciorna acordului, care nu a fost încă aprobat.
Oferind o dezbatere, dar nu și un vot anual, liderii UE vor să evite perspectiva unui nou veto impus de Viktor Orban, în fiecare an. Surse citate de The Guardian au precizat însă că Budapesta nu părea să fie de acord cu acest lucru, miercuri.
„Suntem cu adevărat în impas”, a spus un diplomat european.
Oficialii au elaborat deja un plan B, care ar presupune ca cele 26 de state membre, în afară de Ungaria, să susțină o schemă ce ar presupune strângerea banilor necesari printr-un amestec de împrumuturi și contribuții de stat.
Liderii europeni sunt de asemenea îngrijorați că în primăvară, Ucraina ar putea rămâne fără bani pentru a-și plăti funcționarii publici, profesorii, medicii și pentru a alimenta fondurile de pensii.
Există, de asemenea, îngrijorări tot mai mari în rândul unor state membre că Rusia, care și-a intensificat producția de muniție, ar putea câștiga, pe termn lung, războiul împotriva Ucrainei.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a admis miercuri că UE nu va reuși să trimită Ucrainei un milion de obuze de artilerie până în martie anul acesta, așa cum își propusese – obiectivul urmând să fie atins în proporție de 52%.
Cifrele au fost colectate după ce Berlinul a făcut presiuni asupra Serviciului de Acțiune Externă al UE pentru a încerca să stabilească date fiabile privind contribuțiile fiecărui stat membru.
Se vorbește deja despre un sentiment de frustrare din partea Germaniei, care a contribuit până acum cu 17 miliarde de euro – alte 7,4 miliarde de euro fiind angajate pentru 2024 – în vreme ce alte state membre, în special marile economii Franța, Italia și Spania nu fac suficient.
Problema urmează să fie ridicată de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul olandez Mark Rutte, în cadrul summitului de joi.
Miercuri, cinci prim-miniștri ai UE, printre care și Scholz, au lansat un avertisment dur într-o scrisoare deschisă, afirmând că blocul comunitar nu și-a respectat promisiunile privind muniția.
„Rusia nu așteaptă pe nimeni și trebuie să acționăm acum. Dacă Ucraina pierde, consecințele și costurile pe termen lung vor fi mult mai mari pentru noi toți”, au avertizat Scholz, Rutte și liderii Danemarcei, Estoniei și Republicii Cehe au declarat.
Un diplomat a declarat că scrisoarea are un „mesaj dublu”, pentru a exercita presiuni asupra statelor membre în vederea creșterii sprijinului militar, dar și pentru a-i transmite un mesaj lui Vladimir Putin că timpul este de partea UE, care nu va ezita în sprijinul său pentru Ucraina.
traianberchiu • 03.02.2024, 11:08
Acordul a fost votat in unanimitate, important ca Ucraina sa utilizeze fondurile in concordanta cu prevederile acordului.
mariusica41 • 03.02.2024, 11:07
Dati voi bani ucrainienilor ca astia daca vom avea nevoie de ei nici nu o sa va bage in seama.
harles24 • 02.02.2024, 11:27
Ungurul a obținut avantaje si concesii pentru țara si poporul ungur. Bravo lui.Daca nu le-ar fi primit,,oficialii" m UE care vor continuarea sau chiar începerea unui război cu Rusia, ar fi riscat mai multa opoziție din partea altor state.
northwestern • 02.02.2024, 14:47
harles24 • 02.02.2024, 11:27
Ungurul a obținut avantaje si concesii pentru țara si poporul ungur. Bravo lui.Daca nu le-ar fi primit,,oficialii" m UE care vor continuarea sau chiar începerea unui război cu Rusia, ar fi riscat mai multa opoziție din partea altor state.
Doar a invatat sa-si bage coada intre picioare, atat. Ia uite-l ploconindu-se in fata Fierataniei, poza zilei pe politico.eu: https://www.politico.eu/article/ukraine-gets-eu-aid-as-orban-folds/