Joe Biden și Vladimir Putin au anunțat după summitul de la Geneva, venit pe fondul unor tensiuni majore bilaterale, că tonul discuțiilor a fost unul pozitiv, „constructiv”, „lipsit de ostilitate” și „fără amenințări”. Mai mult, amândoi au sugerat că există o bază pentru o relație mai bună și pentru găsirea unor domenii de colaborare.
Însă cele două conferințe de presă, și în special cea a lui Putin, au arătat destul de clar că SUA și Rusia sunt departe de a fi pe aceeași lungime de undă pe principalele subiecte.
În vreme ce Biden a ridicat problema drepturilor omului, cu referire la soarta opozantului rus Aleksei Navalnîi, Putin a respins orice vinovăție, ba chiar a pus semnul egal între încarcerarea acestuia și punerea sub acuzare a manifestanților care au dat buzna în Capitoliu în tentativa de a bloca certificarea elegrilor din SUA. O comparație „ridicolă”, în opinia lui Biden.
El a și avertizat care ar fi urmările unei eventuale morți a lui Navalnîi în închisoare.
I-am spus clar că consecințele ar fi devastatoare pentru Rusia.
Joe Biden:
În vreme ce Biden a susținut că l-a avertizat pe Putin că SUA vor reacționa, dacă din Rusia vor mai fi lansate atacuri informatice sau tentative de amestec în alegerile americane, președintele rus a negat orice responsabilitate și chiar a sugerat că cele mai multe atacuri de acest gen au loc în SUA și America de Sud.
În rest, Putin a rămas la fel de inflexibil pe tema Ucrainei, acolo unde Rusia susține un conflict separatist, aruncând integral responsabilitatea pe umerii Kievului.
Un prim rezultat al summitului, unul așteptat, ar fi întoarcerea la post a ambasadorilor retrași pe fondul conflictului diplomatic. Cei doi lideri au stabilit de asemenea începerea discuțiilor pentru un posibil schimb de prizonieri de rang înalt. Vor exista și discuții pe tema unui acord pentru controlul armelor nucleare.
În privința felului în care va decurge relația viitoare, nici Biden, care a afișat un ton altfel optimist, nu s-a grăbit să facă predicții.
Lunile viitoare vor reprezenta un „test” pentru felul în care au decurs discuțiile, a admis el.
„Nu sunt încrezător că își va schimba comportamentul”
Întrebat cu privire la celebrul său comentariu din trecut, când a spus că Putin nu are suflet, Biden a preferat să evite un răspuns, astfel că și-a pus ochelarii de soare și a plecat de la pupitru.
Biden smiles, puts on his aviators, and responds "thank you very much" after being asked about his infamous Putin/eyes/soul comment and if he has a better understanding of the Russian pres. after today pic.twitter.com/xYfYT1oH2P
— Christian Datoc (@TocRadio) June 16, 2021
Înainte de a părăsi conferința, el s-a oprit însă pentru a mai răspunde la o întrebare.
El a părut iritat atunci când a fost întrebat de ce este așa de încrezător că Putin își va schimba comportamentul și a subliniat că nu a spus niciodată așa ceva.
„Nu sunt încrezător că își va schimba comportamentul”, a spus Biden, adăugând că răspunsul comunității internaționale va fi cel care l-ar putea convinge pe Putin să se schimbe.
„O comparație ridicolă”
Biden a fost întrebat cu privire la comparația făcută de Putin între opozanții politici încarcerați în Rusia și protestatarii puși sub acuzare pentru că au pătruns în Capitoliu, în SUA.
„Cred că este o comparație ridicolă”, a spus Biden.
El a explicat că există o diferență majoră între intrarea în Capitoliu a unor oameni înarmați și lupta pentru organizarea de alegeri libere, în Rusia.
Nu au existat amenințări
Biden a subliniat că simplul fapt că întâlnirea a avut loc este un lucru remarcabil, minimalizând importanța faptului că summitul a ținut în cele din urmă mai puțin decât se estimase inițial.
Confirmând observațiile lui Putin cum că tonul discuției a fost calm, Biden a spus și el că „nu au existat amenințări”.
Biden a spus că lunile viitoare vor reprezenta un „test” pentru felul în care au decurs discuțiile.
„Cred că există o perspectivă reală pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări, fără să renunțăm la nici măcar un lucru care ține de principiile și valorile noastre”, a spus Biden.
Ce s-ar întâmpla dacă Navalnîi moare în închisoare?
Președintele american a fost întrebat ce efect ar avea pentru relațiile bilaterale eventuala moarte în închisoare a lui Aleksei Navalnîi.
„I-am spus clar (lui Putin) că consecințele ar fi devastatoare pentru Rusia”, a răspuns Biden.
Întrebat dacă i-a comunicat lui Putin cum va răspunde administrația sa în cazul unui nou atac informatic la adresa infrastructurii SUA, Biden a răspuns afirmativ.
„I-am spus că avem o capacitate cibernetică substanțială și că el știe asta. I-am spus că dacă încalcă regulile de bază, vom răspunde”, a subliniat Biden.
„Știe că vor exista consecințe”, a spus președintele. „Ultimul lucru pe care Putin și-l dorește este un Război Rece”, a susținut Biden.
El a mai spus că i-a comunicat lui Putin o listă cu 16 entități de infrastructură care trebuie să nu fie atinse de alte eventuale atacuri informatice.
„Un ton pozitiv”
Biden și-a indicat și principalul scop cu care a intrat în întâlnire: „I-am spus (lui Putin) că trebuie să avem niște reguli pe care să le putem respecta”.
„Tonul a fost bun, pozitiv, nu a existat o acțiune stridentă. Am spus clar, fiecare, unde suntem în dezacord”, a spus președintele american.
Biden: „Trebuie să avem niște reguli”
Joe Biden a început conferința sa de presă susținând încă o dată că summitul a fost necesar: „Nu există un înlocuitor pentru discuțiile față în față”, a spus el. Relația trebuie să fie stabilă și predictibilă”, a adăugat președintele american.
Biden a pus pe primul loc problema respectării drepturilor omului.
„I-am spus că niciun președinte al SUA nu ar păstra încrederea poporului american dacă nu ar lupta pentru valorile democratice. Drepturile omului vor fi întotdeauna pe masa discuțiilor. Cum aș putea fi președintele SUA, fără să susțin acest lucru? I-am spus că de aceea vom ridica mereu subiecte de discuție precum cel al lui Aleksei Navalnîi”, a subliniat Biden.
Fără ostilitate, dar într-un constant dezacord
Conferința de presă a lui Putin s-a încheiat. Urmează declarațiile lui Biden. Consilierii lui Biden au explicat CNN că au negociat pentru ca liderul american să vorbească după Putin, pentru a vedea mai întâi care este abordarea acestuia.
Revenind la Putin: În vreme ce președintele rus a subliniat că întâlnirea a fost constructivă și că atmosfera nu a fost ostilă, ba chiar a sugerat că există baze pentru noi discuții, răspunsurile sale la marile teme de discuție arată că este în dezacord aproape pe linie cu Biden.
„De ce vă este frică, domnule președinte?”
Putin a primit o întrebare puternică, de la o jurnalistă ABC. Răspunsul a fost în stilul lui clasic.
„Lista oponenților politici care sunt morți sau în închisoare este lungă și acum l-ați împiedicat pe Aleksei Navalnîi să candideze. Întrebarea mea este: de cine vă este frică, domnule președinte?”.
Putin a răspuns punând semnul egal între încarcerarea lui Navalnîi și punerea sub acuzare a americanilor care au luat parte la revolta de la Capitoliu.
Liderul de la Kremlin a spus că și americanii au mers la Capitoliu cu „solicitări politice” și au fost încarcerați pentru asta.
Evenimentul la care a făcut referire Putin a avut loc în ianuarie, când protestatarii care au pătruns în Capitoliu, susținători ai lui Donald Trump, au blocat – temporar – confirmarea oficială de către Congres a rezultatului alegerilor prezidențiale.
.@ABC News' @rachelvscott to Russian Pres. Putin: "The list of your political opponents who are dead, imprisoned or jailed is long...and you have now prevented anyone who supports [Alexey Navalny] to run for office.
"So my question is, Mr. President: what are you so afraid of?" pic.twitter.com/EMNnaRLLbO
— ABC News (@ABC) June 16, 2021
Aprecierile lui Putin
Putin a făcut o serie de aprecieri din care Biden pare că iese destul de bine, orice ar putea însemna acest lucru.
„Este foarte echilibrat, profesionist. Este foarte experimentat. A vorbit despre familia sa. Și despre ce i-a spus mama sa. Asta spune ceva despre nivelul său moral. Și cred că am vorbit aceeași limbă”, a spus Putin, întrebat cum l-ar caracteriza pe Biden.
Însă Putin a admis că Biden nu l-a invitat la Casa Albă, observând că relațiile nu se află încă în acest stadiu.
Nimeni nu s-ar fi așteptat la așa ceva, oricum.
„Cine este asasinul?
Putin a respins acuzațiile privind încălcarea drepturilor omului în Rusia într-un stil clasic, observând că SUA au propriile probleme.
Liderul de la Kremlin a observat că SUA trebuie să răspundă și ea la unele întrebări și a oferit drept exemplu închisoarea Guantanamo Bay, după ce anterior menționase atacurile executate de SUA cu ajutorul dronelor.
„Cine este asasinul?”, a întrebat Putin, o posibilă referire la momentul în care Biden a răspuns afirmativ la întrebarea unui jurnalist. „Este Putin un asasin?”.
Navalnîi, „acest om”
Putin a părut iritat de o întrebare cu privire la soarta liderului opoziției Aleksei Navalnîi, care a supraviețuit unei tentative de asasinat, numai pentru a fi încarcerat în Rusia.
Liderul de la Kremlin a refuzat să pronunțe numele opozantului, referindu-se la el ca la „acest om”.
Putin l-a acuzat pe Navalnîi că a încălcat legea în mod deliberat.
„Acest om știa că încalcă legea din Rusia. A fost condamnat de două ori”, a spus Putin, care a reluat practic poziția oficială potrivit căreia Navalnîi a încălcat condițiile eliberării condiționate, când s-a aflat în Germania, unde s-a tratat după tentativa de asasinat.
„A ignorat în mod conștient aceste condiții”, a spus liderul de la Kremlin.
„Fără ostilitate”, spune Putin
Președintele a răspuns unei întrebări CNN spunând că atmosfera summitului nu a fost una ostilă.
„Nu cred că a existat ostilitate, dimpotrivă”, a spus el. „Ambele părți au manifestat determinarea de a se înțelege, chiar dacă pozițiile noastre sunt divergente”, a completat Putin, care a catalogat întâlnirea drept una „constructivă”.
În privința securității cibernetice, Putin a precizat că Biden a fost de acord cu începerea unor negocieri. Casa Albă a indicat faptul că Biden va ridica, în cadrul summitului, problema atacurilor informatice lansate de pe teritoriul Rusiei.
Unde anume vor duce aceste negocieri este neclar acum. Putin a susținut însă că cele mai multe atacuri informatice au loc de pe teritoriul SUA sau din America de Sud.
Declarațiile sale sugerează că Rusia nu își asumă responsabilitatea pentru atacurile incriminate de SUA.
Ambasadorii se întorc la post
Putin a anunțat un prim rezultat, oarecum așteptat al summitului – întoarcerea la post a celor doi ambasadori, retrași pentru consultări, pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale.
„În privința reîntoarcerii ambasadorilor la post – am ajuns la un acord că cei doi ambasadori se pot întoarce la post”, a spus Putin, precizând că momentul exact al întoarcerii acestora este o chestiune tehnică.
Putin a fost destul de evaziv pe tema Ucrainei, spunând că subiectul a fost discutat, dar nu în detaliu.
„Am discutat despre Ucraina, nu pot spune că în detaliu, dar președintele Biden este de acord că baza oricărei soluții stă în acordurile de la Minsk”, a spus Putin.
În privința subiectului aderării Ucrainei la NATO, „nu cred că este ceva de discutat aici”, a spus Putin.
E oficial, summitul s-a încheiat
Casa Albă a informat oficial că summitul s-a încheiat, odată cu a doua sesiune extinsă de discuții, anunță CNN.
În mod cert, summitul a ținut mai puțin decât s-a estimat inițial, adică 4 ore, în loc de aproximativ 5 ore. În cele patru ore este inclusă însă și o pauză de 45 de minute, ceea ce înseamnă că în final, discuțiile s-au întins pe aproximativ trei ore.
Și dacă prima sesiune, restrânsă, a ținut ceva mai mult decât era programat, a doua, în format extins, este cea care s-a terminat mai repede decât se estimase.
A doua parte a summitului (posibil ultima) s-a încheiat
BBC și CNN notează că a doua sesiune a summitului s-a încheiat, posibil mai repede decât ar fi fost programat.
Este neclar dacă în continuare va mai avea loc o sesiune sau dacă summitul s-a încheiat, iar cei doi lideri vor ieși la declarații de presă, separate.
Delegația rusă la summit
Cine sunt oficialii ruși care participă la summit, alături de Putin? Agenția de presă Ria Novosti, citată de CNN, a oferit lista:
- Iuri Ușakov, consilier de politică Externă
- Serghei Lavrov, ministru de Externe
- Dmitri Peskov, secretar de presă al Kremlinului
- Valeri Gerasimov, șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei
- Serghei Riabkov, ministru adjunct de Externe
- Anatoli Antonov, ambasador al Rusiei la Washington
RIA mai notează că la reuniune au fost invitați șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kremlin, Dmitri Kozak și Reprezentantul Special al Rusiei pentru Siria, Alexander Lavrentiev, pentru discuții pe tema Ucrainei și Siriei.
Un posibil schimb de prizonieri
Serviciul de stat al Penitenciarelor din Rusia a transmis Ministerului de Externe de la Moscova o listă a cetățenilor americani ținuți în închisorile rusești, anunță BBC.
Această mișcare ar putea fi un semnal privind un posibil schimb de prizonieri între cele două țări, a declarat pentru agenția rusească Interfax Eva Merkaceva, membră a consiliului care supervizează Serviciul Penitenciarelor.
Ar fi primiul detaliu privind evoluția discuțiilor de la Geneva. Subiectul era unul dintre cele aflate pe agenda summitului de azi.
În total, în Rusia sunt deținuți 17 cetățeni americani, a precizat Merkaceva.
Principala preocupare îi vizează pe doi cetățeni americani deținuți în Rusia pentru spionaj, Paul Whelan și Trevor Reed. Familiile acestora au făcut presiuni pentru eliberarea lor.
Discuții extinse
Jurnaliștii au primit câteva noi imagini din timpul celei de-a doua părți a summitului de la Geneva, unde Biden și Putin sunt angajați în discuții, alături de mai mulți consilieri.
Fără conferință de presă comună
Biden nu intenționează să țină o conferință de presă comună după întâlnirea cu Putin, alegând să vorbească singur cu reporterii.
Oficialii spun că Rusia a insistat pentru o conferință comună în timpul negocierilor pentru summit.
Consilierii lui Biden au refuzat deoarece nu au vrut să îi ofere lui Putin o platformă, precum cea pe care a avut-o după summitul cu Trump de la Helsinki.
Însă fostul secretar de Stat al lui Trump, Mike Pompeo, a declarat la Fox News că decizia lui Biden arată o slăbiciune.
„Faptul că nu ești pregătit să stai la șase sau opt picioare de adversarul tău, să spui lumii ce anume ați discutat, lucrurile la care ții, și de ce ții la ele, arată o enormă slăbiciune”, a spus Pompeo.
Prima parte a summitului s-a încheiat
Casa Albă a anunțat că prima parte a summitului, la care au participat doar președinții și șefii diplomației, s-a încheiat după mai puțin de două ore. Oricum, mai mult decât era programat inițial, adică aproximativ o oră și un sfert, potrivit agenției Tass.
Lor li s-au alăturat acum câte cinci consilieri, pentru a doua parte a discuției.
Jurnaliști îmbrânciți
Reporterii americani prezenți la summit au fost împinși agresiv de oficialii ruși care asigurau securitatea lui Putin, în debutul discuțiilor de la Geneva, scrie Fox News.
Incidentul a avut loc înainte de începerea discuțiilor oficiale, când o parte din jurnaliștii din ambele delegații au fost invitați să facă fotografii și să asculte câteva declarații.
Corespondentul CBS a mai relatat că jurnaliștii ruși s-au grăbit să intre în camera în care se aflau cei doi președinți și astfel au împiedicat accesul unui jurnalist american.
Mesajul șefului diplomației americane
Secretarul american de Stat Antony Blinken se afla în cameră cu Biden, Putin și omologul său, Serghei Lavrov, în momentul în care pe pagina lui de Twitter a apărut un mesaj care marca a zecea aniversare a instituirii „principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului”.
Mesajul a fost un motiv pentru Blinken de a insista în mod repetat asupra respectării drepturilor omului, un subiect care va fi abordat și de Biden, în întâlnirea cu Putin.
România și summitul Biden-Putin
Va figura România pe agenda summitului Biden-Putin? Acum câteva zile, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sugerat că da, ridicând problema scutului antirachetă de la Deveselu.
Nu ar fi prima dată când Rusia se arată deranjată de prezența scutului în România, lucru observat și de președintele Klaus Iohannis, la reuniunea NATO de luni.
„Acest scut este de multe ori adus în discuţie de Rusia, însă cred că este bine-venită şi această discuţie pentru a reitera că acest scut este unul pur defensiv, inclusiv partea de la noi, de la Deveselu, are numai rol defensiv. Noi nu intenţionăm să atacăm pe nimeni cu acest scut, însă suntem foarte hotărâţi să apărăm naţiunile noastre, statele noastre şi de aceea am acceptat la vremea respectivă instalarea unei componente a acestui scut şi în România”, a spus Iohannis la finalul summitului de la Bruxelles, întrebat despre declaraţia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a arătat că va discuta la Geneva cu omologul său american, Joe Biden, despre situaţia României şi a Poloniei, unde sunt amplasate sistemele scutului antirachetă.
Chestionat în ce măsură România discută cu Rusia, el a răspuns: „Noi discutăm toate aceste chestiuni în formatele din care suntem parte fiindcă aşa este corect”, scrie Agerpres.
De asemenea, şeful statului a subliniat că interesul României este să aibă o prezenţă aliată foarte solidă pe teritoriul său.
„Aţi văzut cu siguranţă că împreună cu SUA lucrăm foarte bine şi orice întărire a acestei prezenţe este bine-venită pentru noi, dar întărirea NATO în ansamblu este o veste extraordinar de bună pentru România şi pentru români fiindcă în acest fel se garantează securitatea României şi a fiecărui român în parte”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Un summit riscant pentru Biden
Joe Biden a anunțat că se întâlnește cu Vladimir Putin cu două scopuri în minte: să stabilească care sunt zonele de interes unde cele două puteri pot coopera și să sublinieze care sunt liniile roșii în relația bilaterală.
Unii experți, citați de publicația americană Vox, avertizează că Biden și consilierii săi au pregătit astfel terenul pentru un posibil eșec. Și asta pentru că stabilirea unor „linii roșii”, care nu pot fi trecute, cu un lider impredictibil precum Vladimir Putin, poate fi un lucru riscant.
Dacă Putin ar trece o astfel de linie roșie – permițând, spre exemplu, moartea lui Aleksei Navalnîi în închisoare sau organizarea unui nou atac informatic de pe teritoriul Rusiei – acest lucru ar reprezenta o lovitură dură pentru administrația Biden.
Mulțumirile lui Putin
Joe Biden și Vladimir Putin sunt însoțiți de diplomații lor de top – Antony Blinken și Serghei Lavrov, în prima parte a summitului.
Potrivit Kremlinului, încă nu este clar dacă cei doi lideri vor discuta şi singuri. „Dacă amândoi cred că este necesar să vorbească singuri, o vor face”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia EFE.
În a doua parte, lor li se vor alătura câte cinci consilieri.
În debutul discuțiilor, în fața jurnaliștilor, Putin i-a mulțumit lui Biden pentru inițiativa de a stabili această întâlnire.
În treacăt fie spus, liderul de la Kremlin a insistat repetat că această propunere a venit din partea SUA.
„Știu că ați avut o călătorie lungă și că aveți multă treabă. Totuși, SUA și Rusia au o mulțime de probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a spus Putin.
„Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim faţă în faţă”, a spus la rândul său, Biden.
Start oficial al summitului
Joe Biden și Vladimir Putin au sosit, separat, la vila de secol 18 care le găzduiește importanta întâlnire. Ei au fost întâmpinați de președintele Elveției, Guy Parmelin.
Ulterior, cei doi au ieșit, și-au strâns mâna și au pozat împreună pentru prima fotografie oficială a summitului.
Este prima întâlnire Biden-Putin de la egal la egal. În 2011, când cei doi s-au întâlnit, Biden era vicepreședinte în administrația lui Barack Obama.
Joe Biden și Vladimir Putin au admis de la bun început realitatea vizibilă pentru toată lumea: relația bilaterală SUA-Rusia se află la cel mai prost nivel posibil pentru perioada de după Războiul Rece.
Simplul fapt că ambasadorii celor două țări sunt retrași de la post, pentru consultări este un semn al conflictului diplomatic în care sunt angajate cele două puteri.
Cei doi președinți nu au așteptări majore de la summitul de miercuri de la Geneva, un lucru semnalat de majoritatea oficialilor și a comentatorilor din ambele tabere.
Cu toate acestea, Biden și Putin vin la masa negocierilor cu propriile scopuri în minte.
Ce dorește Biden
Liderul democrat de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să calce pe urmele predecesorilor săi și să încerce să schimbe radical relația SUA cu Rusia, scrie AP.
În schimb, Casa Albă urmărește un scop ceva mai modest, chiar dacă nu mai puțin important: să se apropie de o relație mai predictibilă, în tentativa de a controla comportamentul perturbator al Rusiei.
În mod deliberat, programul călătoriei europene a lui Biden a inclus mai întâi întâlniri cu aliații din G7 și din NATO.
Administrația a transmis astfel un semnal de unitate în fața agresiunilor Rusiei, după patru ani de instabilitate în timpul lui Donald Trump, cel acuzat că a încercat o relație călduță cu omologul de la Kremlin.
Biden îl va presa pe Putin să renunțe la amestecul în alegerile din SUA și să deescaladeze tensiunile cu Ucraina, renunțând la comportamentul agresiv de la Marea Neagră.
Este o temă care interesează direct și România, care a pledat în mod repetat în NATO pentru consolidarea securității în regiune.
Biden va ridica, totodată, problema atacurilor informatice, precum cele care au vizat agențiile federale americane anul trecut, dar și pe cele organizate tot din Rusia, în scop de șantaj, la adresa companiilor.
Consilierul lui Biden pe Securitate Națională, Jake Sullivan, a explicat că una dintre liniile discuției va fi căutarea unor puncte comune, în care Washingtonul și Moscova pot coopera.
Există astfel de puncte. În ianuarie, spre exemplu, ambele tabere au fost de acord cu prelungirea pentru încă cinci ani a „New START”, tratatul privind controlul armelor nucleare.
Biden îl va chestiona pe Putin pe tema drepturilor omului, inclusiv în privința tentativei de asasinat la adresa liderului opoziției Aleksei Navalnîi, și a încarcerării acestuia.
Va fi abordată și susținerea lui Putin pentru regimul din Belarus, care a zdrobit opoziția din țară și a mers până la deturnarea unei aeronave europene, cu scopul de a aresta un jurnalist activist disident.
Este posibil ca liderul de la Casa Albă să abordeze cu Putin și chestiunea cetățenilor americani deținuți în Rusia pentru spionaj, Paul Whelan și Trevor Reed, după ce familiile acestora au făcut presiuni pentru eliberarea lor. Presa americană a vehiculat chiar un posibil schimb de prizonieri.
Deescaladarea conflictului diplomatic este o altă temă de discuție, astfel că după expulzarea reciprocă de diplomați, am putea vedea și un mic semn pozitiv, cum ar fi reîntoarcerea ambasadorilor la posturi.
Președintele american a admis însă că e foarte posibil să nu reușească să îl controleze pe Putin.
„Nu există vreo garanție că poți schimba comportamentul unei persoane sau al unei țări. Autocrații au o putere enormă și nu vor să dea socoteală publicului”, a spus Biden, duminică.
Pentru Biden, scrie NBC, un scenariu destul de bun ar fi cel al unui summit fără erori, care să îi permită să se întoarcă acasă și să anunțe că a transmis un mesaj dur lui Putin, o diferență de la atitudinea prietenoasă a lui Trump.
Ce dorește Putin
Nici Putin nu se așteaptă la încălzirea bruscă a relațiilor bilaterale.
Dar simpla existență a întâlnirii cu Biden reprezintă un succes pentru liderul de la Kremlin, care demonstrează astfel că Rusia poate fi egala SUA pe scena internațională, deși din punct de vedere economic, diferența dintre cele două puteri este uriașă (în favoarea SUA).
În același timp, dorința lui Putin este de a trasa liniile roșii pe care speră că noua administrație de la Casa Albă le va respecta.
Liderul de la Kremlin nu speră să repare diferendul creat de anexarea Crimeei în 2014 și nici să scape de sancțiunile economice impuse de SUA și UE în mai multe etape.
În schimb, el va încerca să reinstituie canalele de comunicare pentru a evita o destabilizare și mai periculoasă a situației.
În ciuda impetuozității lui Putin, economia precară a Rusiei nu îi permite să se expună unor noi sancțiuni, cu atât mai puțin cu cât alegerile parlamentare se află la doar câteva luni distanță.
Principala linie roșie a Moscovei este aderarea Ucrainei la NATO.
În fața acestei perspective, și după ce omul susținut de el a pierdut alegerile prezidențiale din Ucraina, Putin a dispus anexarea Crimeei în 2014 și susținerea unei insurgențe separatiste în estul țării, alimentând un conflict care nu s-a sfârșit nici acum, după șapte ani și 14.000 de morți.
În aprilie, Rusia și-a trimis zeci de mii de trupe, însoțite de echipament militar, la granița cu Ucraina, exersând o invazie și amenințând că ar putea trece la fapte, dacă Kievul va încerca să preia controlul asupra regiunilor separatiste.
Moscova și-a retras parte din forțe de la graniță, dar oficialii de la Kiev au subliniat că multe trupe se află în continuare în apropierea frontierei.
Într-un interviu acordat în Rusia săptămâna trecută, Putin a avertizat că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar fi o provocare existențială pentru Rusia, și ar permite rachetelor Alianței să lovească Moscova în doar șapte minute.
El a comparat această perspectivă cu cea a instalării de rachete rusești în Canada sau Mexic, lângă granița SUA. „Nu este aceasta o linie roșie?”, a întrebat el.
În aceste condiții, Putin ar putea fi mai flexibil pe alte teme, spre exemplu, Afganistan. Chiar dacă Rusia a fost critică pe tema intervenției militare a SUA, interesul Moscovei este ca țara să nu se prăbușească în haos, după retragerea aliaților.
Apoi, Rusia a fost implicată în negocierile pentru reluarea acordului nuclear iranian, aruncat în aer de Donald Trump.
El a susținut că este de acord cu ideea unor discuții pe tema criminalității cibernetice, observând că Moscova ar putea accepta extrădarea suspecților în SUA, dacă și SUA ar răspunde la fel, propunere la care Washingtonul nu rezonează.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!